Anul de veselie
Pop Ion - Strângeți fărâmiturile Vol. 2
Slăvit să fie Domnul!
Scumpii și iubiții noștri frați, la îndemnul fraților m-am ridicat să mai spun câteva cuvinte; sunt din Levitic, capitolul 25 și vreau să citim împreună, începând cu versetul 8: „Să numeri șapte săptămâni de ani, de șapte ori șapte ani și zilele acestor șapte săptămâni de ani vor face patruzeci și nouă de ani. În a zecea zi a lunii a șaptea să pui să sune cu trâmbița răsunătoare; în ziua ispășirii, să sunați cu trâmbița în toată țara voastră și să sfințiți astfel anul al cincizecilea, să vestiți slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie. Fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui și fiecare din voi să se întoarcă la familia lui”. Amin.
Scumpii și iubiții noștri, în poporul Israel Dumnezeu a pus niște rânduieli binecuvântate și prin care spune Domnul Dumnezeu: „Țara este a Mea. Pământul să nu se vândă de veci”. În anul al cincizecilea, fiecare pământ sau fiecare rob vândut din pricina greutăților, a lipsurilor, a necazurilor, a bolilor din familia din care au trebuit să fie vânduți copiii ca robi sau să se dea tatăl ca rob și așa mai departe - fiecare să se întoarcă înapoi.
O, binecuvântat să fie Dumnezeu! Ce minunat a știut El să rânduiască aceste lucruri! Scumpii și iubiții noștri, socotim și anul acesta, și timpul acesta, și vremea aceasta ca pe anul de îndurare al lui Dumnezeu. Ca în al patruzeci și nouălea, atunci când răsunau toate trâmbițele pe toate văile în țara lui Israel, pe toate colinele... Trâmbițe așteptate de dorul fierbinte al unor mame care își așteptau copiii să se întoarcă, își așteptau copiii plecați din familie de ani de zile. [Copiii care îl] așteptau pe tata plecat de atâta timp...
Cu câtă dragoste aștepta fiecare suflet anul de veselie, când nu mai era nici un suflet amărât în toată țara lui Israel !
Scumpii și iubiții noștri, atunci toți robii se întorceau în familiile lor. Pentru că tot ceea ce se vânduse, în anul al cincizecilea trebuia să se întoarcă înapoi.
Socotim și timpul acesta ca anul de veselie așezat în poporul lui Israel. Poate și aici sunt robi care sunt departe de cuibul cel cald al familiei lor. Poate că și aici, în mijlocul nostru, sunt oameni plecați din familiile lor și, după ce au risipit tot ce au avut, și-au venit în fire și vor să se întoarcă înapoi, la căminul cald, la casa dulce și la locul de unde au plecat odinioară.
S-a vorbit aici de haina de nuntă... haina aceasta atât de clar arătată în Evanghelie, când fiul risipitor se întoarce acasă și cere să fie ca unul dintre argați. Nu și-a închipuit nici el, fiul, nici ceilalți că în casa tatălui era o haină de nuntă. Haina cea mai bună, păstrată pentru cel plecat departe.
Scumpii și iubiții noștri! Vremea aceasta o socotim ca anul de îndurare. poate este cineva care în clipa aceasta vrea ca să-și primească haina de nuntă - pentru că nunta de față este numai un simbol, așa cum am auzit. Se va începe adevărata Nuntă, la care va fi Mirele Hristos. Ferice de voi, care veți avea adevărata haină de nuntă primită din mâna Lui !
De aceea, scumpii și preaiubiții noștri, ca încheiere a bucuriilor noastre de azi, noi facem un apel la sufletele din acest cort:
dacă este cineva și aici căruia îi lipsește haina cea de nuntă...
dacă este și aici vreun rob care trebuie să se întoarcă în căminul și în cuibul cald părintesc... Dumnezeu, slăvit să fie Numele Lui, așteaptă cu brațele deschise, cum scrie în Romani Sfântul Apostol Pavel: „Toată ziua Mi-am întins Mâinile spre un popor răzvrătit și împotrivitor la vorbă”.
O, de cât timp brațele lui Dumnezeu stau întinse spre fiecare din noi și cât ar vrea să ne cuprindă la Sânul Său!
Cu câtă căldură vom căuta noi aceste brațe calde și acest Sân la care să ne întoarcem, dar va fi poate prea târziu. Fiecare lucru își are vremea lui, așa cum spune profetul lui Dumnezeu, Isaia: „Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi și chemați-L cât este aproape”.
Nu oricând se poate găsi mântuirea. Așa cum spune și Domnul Iisus în Evanghelia după Ioan, capitolul 7, versetul 84: „Și Mă veți căuta și nu Mă veți găsi. Și acolo unde sunt Eu voi nu puteți veni...”.
Acum ne caută El pe noi. Acum Hristos, slăvit să-I fie Numele, ne caută El pe noi. Aleargă El după noi. Dar ca mâine Îl vom căuta noi pe El și vom alerga noi după El. Dar să dea Domnul să nu se întâmple ca ușa să fie închisă. Pentru că acum e timpul hotărât, e vremea harului, când se mai iartă orișicui se întoarce la Dumnezeu să primească haina cea de ospăț, haina cea de nuntă.
De aceea, scumpii și iubiții noștri, pentru că timpul este înaintat, ca încheiere, la îndemnul fraților, noi întrebăm încă o dată dacă este aici vreun suflet care și-a venit în fire și vrea să se întoarcă la Tatăl cel ceresc. Dacă este aici vreo inimă care să vrea să primească pacea cu Dumnezeu și iertarea, să răspundă chemării cerești !
Slăvit să fie Domnul căci n-a fost în zadar Cuvântul lui Dumnezeu care s-a vestit aici. Iată biruința Cuvântului lui Dumnezeu.
Priviți, mame scumpe, și voi, părinților, priviți astăzi la rodul lacrimilor și jertfelor voastre... Priviți cum copiii voștri se întorc la Dumnezeu!
Acesta este rodul muncii răsplătite de Dumnezeu din vremea când voi ați plâns în taină pentru copiii voștri, ca ei să găsească mântuirea și să se întoarcă la Dumnezeu.
Dacă mai este cineva, alăturați-vă de sufletele acestea, căci mai este loc și mai este har încă, slăvit să fie Numele Domnului; căci El a spus: „Mă duc să vă pregătesc un loc și Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu să fiți și voi”.
Mai este încă cineva care nu are haina de nuntă și stă în acest loc? Mai este cineva care stă tot fără de haină? Vrea Dumnezeu acum să vă dea tuturor această haină de nuntă. Acum aveți cu toții ocazia să vă îmbrăcați în haina cea de nuntă. O, nu pierdeți ocazia aceasta!
Noi nu vom stărui prea mult și vom încheia bucuriile noastre aici, mulțumindu-l lui Dumnezeu că a pregătit o nuntă, ne-a chemat și pe noi la această nuntă, ca să ne îmbrace de pe acum cu haina cea de nuntă, pentru Nunta Mielului Hristos, care se face în ceruri. Amin.
Slăvit să fie Domnul!