Bucuria lui Hristos
Traian Dorz - Mărturisirea Strălucita
1 - În toate luptele lor, ucenicii lui Hristos aveau nevoie de ceva mai mare decât lumea.
Mai tare decât moartea.
Și mai scump decât viața lor.
Ca să-i poată face să treacă peste toate acestea, prin toate acestea și pentru toate acestea.
Acest ceva le-a dat Hristos!
Și acest ceva i-a făcut în stare să biruiască totul.
Acest ceva nu i-a lăsat niciodată biruiți de nimic.
Acest ceva era, este și va fi bucuria lui Hristos în ei.
2 - Credința lui Hristos este puternică și biruitoare.
Nădejdea lui Hristos este luminoasă și încurajatoare.
Iubirea lui Hristos este dulce și mângâietoare.
Răbdarea lui Hristos este pașnică și liniștitoare,
- da, Bucuria lui Hristos este eroică și strălucită.
Bucuria lui Hristos este cât toate celelalte la un loc - și poate și mai mult.
3 - În bucuria lui Hristos este deplinătatea tuturor lucrurilor.
Este suma tuturor comorilor.
Este Însăși Prezența copleșitoare a lui Dumnezeu.
În bucuria lui Hristos nu există înfrângeri.
Nu există pagube.
Nu există nici chiar sacrificii.
Există numai biruințe, numai câștiguri, numai binefaceri.
În toate. Și pe totdeauna.
4 - Ucenicii adevărați ai lui Hristos au pornit în Numele Lui, nu mânați, ci atrași.
Nu îndemnați din urmă ci atrași dinainte.
Nu împinși de ambiții omenești - ci înflăcărați de a-L urma pe Hristos,
bucuria inimii lor,
strălucirea vieții lor,
comoara veșniciei lor - era Hristos, El era în ei bucuria. Și aceasta a învins.
5 - Mijloacele apostolilor Domnului au putut fi oricât de simple,
darurile lor oricât de sărace,
lipsurile lor oricât de multe,
și numărul lor oricât de mic...
- dar bucuria lui Hristos din inima lor le-a fost nu numai îndemn și putere și biruință,
- ci și răsplată nebiruită pentru orice jertfă și pierdere.
6 - Cine poate cânta în lanțuri și în foamete și în frig?
Cine poate privi senin la călăul lui?
Cine poate să se roage pentru vrăjmașii săi?
Cine își poate da viața sa fără nici un regret, pentru semenii săi, pentru datoria sa, pentru adevăr?
Cine poate vedea cerul deschis, cu fața strălucind, în mijlocul loviturilor ucigătoare?
- Nimeni decât acela care are în el bucuria lui Hristos deplină.
Doar acela care o are această bucurie, acela poate!
Numai acela singur poate.
7 - Toate popoarele lumii au o istorie orizontală, numai poporul lui Dumnezeu are o istorie verticală.
Toate popoarele lumii au avut asocieri cu diferite puteri lumești. Numai poporul lui Dumnezeu s-a asociat doar cu puterile cele cerești.
De aceea istoria tuturor celorlalte popoare este plină de căderi, de înfrângeri, de amărăciuni și de întunecime.
Chiar și marile lor izbânzi s-au prefăcut mai apoi în înfrângeri,
marile înălțări în prăbușiri jalnice,
și marile lor laude în amintiri rușinoase.
Numai ale Bisericii vii, ale lui Dumnezeu, - nu!
8 - Ce minunat a lucrat Hristos în toată istoria Bisericii Sale, a poporului Său, vechi sau nou!
Dumnezeu a prefăcut chiar și amărăciunile alor Săi, în îndulciri,
înfrângerile în izbânzi,
lacrimile în cântări de veselie
și răstignirile lor în învieri strălucite.
Pentru că bucuria Lui din inimile lor a fost ca soarele totdeauna la amiază,
în toată plinătatea căldurii, a puterii și a strălucirii sale.
9 - Toată ura lumii se stârnește și se revarsă peste un ucenic al lui Hristos numai din pricina primirii și a purtării Cuvântului lui Dumnezeu.
Și că ura împotriva ucenicilor lui Hristos este izvorâtă din puterea Satanei care lucrează în fiii întunericului (Efes. 2, 2).
Ținta adevărată a săgeților diavolului îndreptate contra ucenicilor Lui este de fapt Ființa lui Hristos din ei,
Lucrarea Duhului Sfânt din ei,
10 - În măsura în care Dumnezeu, prin Cuvântul Său, este primit într-un suflet, acesta va fi totdeauna urât de lume,
în măsura în care Cuvântul Se Întrupează în cuvintele și în faptele sale, în viața sa, în trăirea sa, -
credinciosul lui Hristos ajunge neapărat să iasă din lume, adică din felul păcătos de viețuire a lumii,
iar din pricina aceasta lumea îl va urî mereu tot mai mult.
11 - Uneori auzi pe câte un ucenic al Domnului Isus plângându-se că lumea nu-l mai poate suferi...
Sau mirându-se și neînțelegând de ce tocmai acum când umblă să facă binele, - lumea nu-l privește decât cu ură, îi vorbește cu dispreț și îi răsplătește cu rău.
Tocmai acum când el caută să fie cel mai cinstit, mai înfrânat, mai corect și mai binevoitor cu toți, -
- și tocmai acum el a ajuns de nesuferit celor mai mulți!
De ce înainte când nu-i păsa de nici o virtute, el era pe placul lumii, era iubit de ea, era însoțit și era respectat?
Explicația este Numele lui Isus.
12 - Slăvește pe Domnul Isus fiul meu drag tocmai pentru ura aceasta pe care n-o meriți întru nimic, dar care este o binecuvântată dovadă biblică, pentru care trebuie să fii fericit, că te asemeni cu Domnul tău Isus.
Dacă într-adevăr n-o meriți, ci ura aceasta este numai pentru Isus, - ferice de tine.
13 - Lumea nu te urăște în realitate pe tine ucenicule al lui Isus, ci urăște schimbarea cea bună care s-a făcut în tine, prin Domnul tău Isus.
Urăște pe Acela care a făcut marea schimbare duhovnicească din viața ta.
Îl urăște pe Hristos care Se realizează în ființa ta cea nouă - și pe care răul cel din lume, nu-L poate suferi.
14 - Până ce erai om lumesc,
și aveai fapte lumești
și căderi lumești
și vorbiri lumești
- aveai și vrăjmași lumești,
dar aveai și prieteni lumești
- soarta ta era să fii osândit deodată cu lumea.
15 - Când ai devenit un om duhovnicesc, când toate cele lumești le-ai părăsit pentru totdeauna,
tu ai pătruns în stări și în sfere duhovnicești.
Acum toate luptele tale, sau ispitele tale,
sau bucuriile sau chemările tale,
sau izbânzile tale, sau înfrângerile tale
- vor fi duhovnicești
și tu vei avea soarta Lucrării Duhului Sfânt.
16 - Puterea răutății care lucra în om, când el era fără Hristos și pe care a alungat-o din inima lui odată cu păcatul pe care l-a plâns la Crucea lui Hristos, când s-a predat Domnului,
- vine din nou și din nou, luptând să-L alunge pe Hristos din inimă
și să-l cucerească pe om din nou pentru păcat
- și asta este ura lumii.
Fericit acela care biruie pe Satana și lumea.
Vai de cel învins de acești vrăjmași.
Nu-ți pară rău că toți cei ce încurajau îndeaproape cândva, te înconjoară pe departe acum, din cauza Domnului Isus.
Nu face înlesniri lumii acesteia și nu întrista pe Duhul Sfânt.
Nu merge de la Hristos la lume și apoi iarăși de la lume la Hristos, căutând să nu te strici nici cu lumea, dar să rămâi și cu Hristos.
Căci cu lumea vei rămâne în acest fel,
- dar cu Hristos nu vei putea.
18 - Distanța dintre Hristos și dintre lume este din ce în ce tot mai mare - pentru un om hotărât Domnului.
Ura lumii pentru Hristos crește din ce în ce tot mai mult.
Lupta diavolului împotriva lui Hristos se va tot adânci, atât de hotărât încât nu va mai fi cu putință nici o cale de mijloc, nici cât pare că poate fi acum.
- Așa că va trebui să alegi clar și tu, ori una, ori alta.
19 - Alege-L frate hotărât și statornic pe Hristos, oricât de mare ar fi ura cu care lumea se va năpusti asupra ta.
Căci dragostea lui Dumnezeu nu numai că te va însoți acum, dar te va răsplăti cu o despăgubire veșnică pentru tot ce ai de suferit pentru El.
Hristos să te ajute așa!
20 - Trebuie să înțelegem limpede Cuvântul Domnului Isus, când este vorba de lume.
Trebuie să știm face bine deosebirea dintre lumea care trebuie s-o iubim și „lumea” care trebuie s-o urâm.
„Lumea” din care să ieșim și lumea de care nu trebuie să ne putem despărți, pentru a o aduce la Hristos.
Lumea pe care Dumnezeu a iubit-o atât de mult, încât Și-a dat pe Singurul Său Fiu pentru mântuirea ei (Ioan 3, 16).
O Doamne Duhule Sfinte desparte-ne Tu deplin de una și învață-ne să n-o uităm pe cealaltă.
Amin.