O, mamă, - ce faci mamă?
Traian Dorz - Mărturisirea Strălucita
O, mamă, - ce faci mamă
de ce dormi somnul greu?
- priveşte unde-i fiica
şi unde-i fiul tău!
I-a-ncolăcit un şarpe,
i-a prins un duh vrăjmaş
- tu mamă, ce faci mamă
de ce nu lupţi - ci-i laşi?
O mama mea cea bună
ia-ţi fiii împreună
aici şi-n cer pe veşnicii
cu-ai tăi iubiţi să fii.
Ademeniri viclene
se-ntind spre fiica ta,
tu ştii, dar ea nu ştie,
de ce ţi-o poţi lăsa?...
Noroaie şi primejdii
atrag pe fiul tău,
tu vezi, - dar el nu vede,
- de ce-l laşi celui rău?
O, mamă, ce faci mamă,
- tu zici că mergi spre cer,
dar fiii tăi nu-ţi pasă
că merg la iad şi pier,
tu mergi la rugăciune,
dar fiica ta-n ce loc?
de ce n-o duci cu tine,
de ce-o împingi în foc?
De mii de ori mai bine
era de nu-i aveai
decât avându-i mamă
să-i laşi în foc şi-n vai...
- Ce vei răspunde-odată
lui Dumnezeu de ei,
de ce nu lupţi să-i mântui
auzi, - de ce nu vrei?