Călătorim alături
Traian Dorz - Mărturisirea Strălucita
Călătorim alături de frați și de surori
dar ce străini ne suntem prea mulți, adeseori!
luăm aceeași masă, - dormim pe-același pat,
și totuși mii de mile - de unii - ne despart!
Nu-i nicăieri lumină decât în ochii cui
s-a-ndrăgostit de Soare și stă-n lumina Lui,
c-un astfel de luceafăr ești înfrățit mereu
prin ochii lui, de-oriunde, privești spre Dumnezeu.
Mereu vin alte inimi, dar spun de-același Dor
mereu vezi alte fețe, cu-același sfânt fior
la cei născuți din Duhul te-ai duce iar și iar
- lași frații cei de sânge
și mergi la cei de har...
Stăm ani și ani alături de frați și fii și soți
dar dacă nu-s din Duhul - ești un străin la toți
când trupul încetează - în Veacul netrecut
vom fi străini de-olaltă, cum nici nu i-am fi știut.
O, fii și frați și mame, ce-aveți cu voi un sfânt,
primiți a lui credință, cât sunteți pe pământ,
căci dacă mântuirea azi, nu vreți s-o căutați
veți plânge-n veșnicie pierduți și-ndepărtați!...