Când vine primăvara, picură streşinile

Când începe a sufla vântul cel cald de primăvară, picură streşinile. Picurul streşinilor este un semn de primăvară. Când într-un suflet îngheţat începe a sufla Vântul cel ceresc, picură „streşinile” ochilor..., picură lacrimile. Lacrimile căinţei pentru păcat sunt semnul că soseşte primăvara cea duhovnicească, primăvara cea binecuvântată a trezirii la o viaţă nouă.

După ce „gerul” şi „îngheţul” păcatului au pregătit şi ele „pământul”, în marea Sa îndurare, Domnul trimite dezgheţul Evangheliei. „Vântul” cel cald de la Sud aduce căldură şi viaţă. Aduce dragostea, mila, iertarea şi bunătatea lui Dumnezeu. Totul se trezeşte la viaţă. Inimile se topesc, ochii se umplu de lacrimi, râurile bucuriei curg năvalnic. Vântul deşteaptă pământul, cântă păsările, răsar florile. Primăvara a sosit. Domnul ne-o vesteşte cu solia: „Lupta s-a sfârşit; păcatele tale sunt iertate!”.

Când această binecuvântată primăvară duhovnicească bate la uşa ta, suflete dragă, primeşte-o!