Cântarea Anei
Traian Dorz - Cântările Bibliei
Partea 1
Mi se bucură inima-n Domnul
căci puterea mea El a nălţat
spre vrăjmaş gura larg mi-e deschisă
cu-ajutorul Său m-a bucurat.
Nimeni nu este-aşa sfânt ca Domnul
nu este-alt dumnezeu peste tot
nu e stâncă aşa cum e Domnul
Dumnezeu Cel Preaînalt Savaot.
Nu vorbiţi cu-atâta-ngâmfare
nu rostiţi al mândriei cuvânt,
căci El e-un Dumnezeu care ştie
cântări, tot ce faci pe pământ.
Arcul celor puternici sfărâmat e
iar cei slabi cu putere-s încinşi
cei flămânzi au acuma odihnă
cei sătui azi de foame-s învinşi.
Chiar şi-aceea ce n-avea pe nimeni
a primit fericită copii
iar aceea ce-avea o mulţime
lâncezită-a rămas fără fii.
Partea 2
Domnul omoară, El învie şi El pogoară, cu amar
în locuinţa Morţii rece... şi El de-acolo scoate iar
Domnul dă lipsurile grele... El dă averea după plac
El îi smereşte pe cei trufaşi şi El înalţă pe sărac.
Din praf ridică pe cel umil şi din gunoi pe cel lipsit
şi-l pune ca să şadă-alături de cei mari, într-un lor cinstit
da, El vă va da moştenire un tron cu slavă îmbrăcat
c-ai Lui sunt stâlpii tari pe care, El, lumea-ntreagă-a aşezat.
La preaiubiţii Lui de-a pururi El paşii toţi le va păzi
dar cei răi pier în întuneric, căci omul nu va birui
vrăjmaşii Domnului pieri-vor... Cu tunet îi va judeca
dar l-al Său Uns va da putere
şi-a Lui tărie-o va înălţa.