Cântări luptătoare

- Eu n-am vrut să scriu versuri, poeme şi cântări

ce gâdilă urechea şi inima o-n-moaie

ci-am vrut să rup zăvoare, am vrut să sparg cărări

spre cer şi libertate, din iad şi din noroaie.

Am vrut să-mbrac oştire cu număr nesfârşit

din fiecare carte să-mi plece o coloană

de luptători cu suflet şi braţ nebiruit

pornind să spargă o linie duşmană.

Din orice gând să-mi iese o sabie ţintind

în cuib viclean de şarpe, în inimă de iudă

şi-n mâna de satană ce umblă uneltind

să fure munca celui ce plânge şi asudă.

N-am vrut să strig cuvinte, ci-am vrut să trag săgeţi

puternice şi multe cu negreşită ţintă

am vrut să sun alarma, am vrut să rup peceţi

am vrut să-mpiedic răul să fure şi să mintă.

Cântarea-i numai forma sub care-mi ies plecând

ostaşii-acestei lupte de-un suflet şi-o credinţă

ce oricâţi sunt, să meargă coloană rând pe rând

să lupte-n orice parte spre-aceeaşi biruinţă.

...O, dragi cântări a mele, plecaţi cum v-am dorit

în linii largi de luptă pe-ntins din zare-n zare

şi nu mai staţi din drumul viteaz şi strălucit

decât când o să sune Cereasca Încetare.

Luptaţi să nu ajungeţi în mână la vrăjmaş

şi-ajunse, nu-i daţi sprijin în lupta lui vicleană

păstraţi-vă şi scutul şi spada de ostaş

nălţând Solia Sfântă şi-n tabăra duşmană.

Plecaţi-mi, rânduri sfinte, mai multe an cu an

mai îndrăzneţ, mai sigur, mai ager în mişcare

cu fiece săgeată să-nfrângeţi un duşman

Aşa să vă găsească Hristos pe fiecare!

Este lucru mare şi frumos să vorbeşti despre Dumnezeu,

dar este şi mai mare şi mai frumos să te predai Lui

şi să trăieşti pentru El.

Sf. Grigore din Nazians