Cap. 22 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Mai de preţ e bunul nume ca averea cea mai mare
şi cât aurul şi-argintul preţ mai scump iubirea n-are.
2 - Şi bogatul şi săracul sunt făcuţi să se-ntâlnească
pe-amândoi i-a făcut Domnul împreună să trăiască.
3 - Omul chibzuit prevede nenorocul şi s-ascunde
dar cei proşti se duc nainte până cad - şi nu ştiu unde.
4 - Plata temerii de Domnul şi-a smereniei răsplată
este slava, bogăţia şi viaţa-mbelşugată.
5 - Spini şi curse sunt pe calea omului stricat de rele
cel ce sufletu-şi păzeşte fuge ne-ncetat de ele.
6 - Pe copil învaţă-l calea care s-o urmeze bine
căci el şi la bătrâneţe calea bună-atunci va ţine.
7 - Peste cei săraci adesea cel bogat împărăţeşte
şi pe cel ce ia-mprumuturi cei ce i le dă-l robeşte.
8 - Cine seamănă păcatul va şi secera păcate
iar nuiaua fărdelegii e şi pregătită-a-l bate.
9 - Omul milostiv afla-va multă binecuvântare
pentru că din a lui pâine dă şi-aceluia ce n-are.
10 - Izgoneşte hulitorul - şi-atunci cearta se sfârşeşte
ne-nţelegerea şi-ocara se sfârşesc când el lipseşte.
11 - Cui iubeşte curăţia şi-are-n gând bunăvoinţă
împăratu-i este prieten cu iubire şi credinţă.
12 - Ochii Domnului veghează pe cel cu ştiinţa bună
dar înfruntă pe stricatul care umblă cu minciună.
13 - Leneşul cu frică zice: „Poate este-un leu afară...
care m-ar putea ucide dac-aş merge-n drum de ţară.“
14 - Gura celor desfrânate este-o groapă-ngrozitoare
cel pe care Domnu-l bate cade-n ea şi-acolo moare.
15-Nebunia e lipită de copil - şi-o-nfăptuieşte
dar nuiaua şi mustrarea de la el o dezlipeşte.
16 - Cine pe sărac l-apasă ca să-şi crească avuţia
altul mai bogat i-o fură - şi-o să-i vină sărăcia.
17 - A-nţelepţilor cuvinte tu le-ascultă cu căldură
şi în inima ta ţine-mi buna mea învăţătură.
18 - Căci e bine toate-acestea al tău suflet să le ţină
ca de toate s-ai odată gura ta-nţeleaptă plină.
19 - Pentru ca să-ţi pui în Domnul toată-ncrederea spre bine
vreau să te învăţ eu astăzi, da iubitul meu, pe tine.
20 - N-am scris oare pentru tine eu atâta-nvăţătură
cugetări adânci şi sfaturi, cu a inimii căldură.
21 - Ca să-nveţi temeinic lucruri şi cuvinte potrivite
ca să dai răspunsuri drepte celui care te trimite?
22 - Nu nedreptăţi săracul pentru că e-n sărăcie
şi nu asupri lipsitul care-ţi stă la uşă ţie.
23 - Căci a lor pricină Domnul o va scoate din noroaie
şi va despuia viaţa celor care-i tot despoaie.
24 - Nu te-mprieteni cu omul mânios să n-ai urgie
nici nu te-nsoţi cu omul care-i iute la mânie.
25 - Nu cumva să se deprindă viaţa ta cu-a lui cărare
şi-asta să-ţi ajungă-o cursă pentru suflet spre pierzare.
26 - Nu fi printre-aceia care pun în grabă chezăşie
nici cu cei ce dau zăloage altora pe datorie.
27 - Căci de n-o să ai la vreme să plăteşti cât se cuvine
pentru ce să vrei să vină să-ţi ia patul de sub tine?
28 - Nu muta hotarul vechi pus acolo de-al tău tată
semnul pus ca despărţire, de părinţii de-altădată.
29 - Omul iscusit e vrednic ca să stea-ntre cei cu vază
nu cu cei de rând să-l numeri ci-ntre împăraţi l-aşează.