Cap. 23 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Dacă la un om cu vază stai la masă, ţine minte
să iei totdeauna bine seama ce ţi-a pus nainte.
2 - Pune-ţi pază la dorinţe cum cuţitu-n gât ţi-ai pune
dacă nu poţi cu-nfrânarea lăcomia a-ţi supune.
3 - Nu-i pofti nici băutura nici aleasa lui mâncare
căci acestea-ţi sunt o cursă, sunt o hrană-nşelătoare.
4 - Nu te chinui cu grija de-a te-mbogăţi, nu-ţi pune
tu priceperea-n acestea - toate sunt deşertăciune.
5 - Căci abia o vezi cu ochii, şi averea nu mai este
bogăţia zboară grabnic, ca un vultur peste creste.
6 - Nu mânca din pâinea celui care-n suflet pizmă are
nu dori să-i mergi în casă, nici pofti a lui mâncare.
7 - Căci el e ca unul care socoteli în suflet face
„Bea mănâncă”-ţi zice - însă gând ascuns în suflet zace.
8 - Iar bucata ce-ai mâncat-o înapoi vei da-o iute
şi cuvintele frumoase ce le-ai spus vor fi pierdute.
9 - Nu vorbi-n urechea celui ce-i nebun şi-i fără minte
căci el îţi nesocoteşte înţeleptele cuvinte.
10 - Nu muta nicicând hotarul văduvei de lângă tine
nici intra-n ogorul celor ce-s orfani - căci e-o ruşine.
11 - Şi Răzbunătorul lor e tare - El îţi ştie vina
şi-mpotriva ta veni-va apărându-le pricina.
12 - Inima la-nvăţătură ţi-o deschide şi-o primeşte
şi urechile-ţi deschide când priceperea-ţi grăieşte.
13 - Nu-ţi cruţa nicicând copilul de mustrarea înţeleaptă
de-l vei bate cu nuiaua n-o să moară, dar se-ndreaptă.
14 - Atingându-l cu nuiaua el primi-va cunoştinţă
şi-i vei scoate al lui suflet din a morţii locuinţă.
15-Fiul meu, dac-o să-ţi fie inima-nţeleaptă bine
mă voi bucura de-aceasta din tot sufletul din mine.
16 - Şi întreaga mea fiinţă o să mi se veselească
c-am să văd c-a tale buze ştiu ce-i bine să vorbească.
17 - Să nu pizmuieşti în suflet pe cei păcătoşi în viaţă
ci să ai întotdeauna frica Domnului în faţă.
18 - Pentru fiecare-n lume este-odată şi răsplată
şi nădejdea ta cea bună n-o să cadă niciodată.
19 - Fiul meu, ascultă-mi vorba, fii cu mintea înţeleaptă
şi-ţi îndrumă totdeauna inima pe calea dreaptă.
20 - Nu fi printre-aceia care beau la vin şi ospătează
nici cu cei ce prin mâncare şi prin cărnuri se-mbuibează.
21 - Căci beţia şi-mbuibarea sărăcesc când stai de ele
şi-aţipirea lenevirii te îmbracă-n zdrenţe rele.
22 - Tu ascultă pe-al tău tată care te-a născut pe lume
mamei tale-mbătrânite să-i cinsteşti duiosul nume.
23 - Cumpără de orişiunde adevărul - şi nu-l vinde
cunoştinţa,-nţelepciunea şi priceperea le prinde.
24 - Tatăl celui fără vină pururea se-nveseleşte
cine-un înţelept va naşte bucurie dobândeşte.
25 - Să se bucure de tine tatăl tău care te-nvaţă
şi să ţi se veselească mama ce ţi-a dat viaţă.
26 - Fiul meu iubit, ascultă: dă-mi tu inima ta mie
şi-ai tăi ochi să-mi vadă calea cu plăcere pe vecie.
27 - Desfrânata-i groapă-adâncă şi-i pierzarea cea deplină
o fântână rea şi strâmtă e femeia cea străină.
28 - Ea pândeşte ca tâlharul, pe-orişicine mâna pune
şi mulţeşte ceata celor care cad în stricăciune.
29 - Vaietele ale cui sunt, ale cui oftări mai grele,
ale cui îndurerate ne-nţelegerile rele.
Plângerile ale cui sunt? A cui rana-nveninată,
a cui ochii veşnic roşii? - boala nemaivindecată?
30 - Ale celor ce-ntârzie lângă vin, la băutură
ale cui golesc pahare cu vin roş’ şi spumă-n gură.
31 - Nu privi la vin când curge roşu, cu mărgăritare,
la paharul cel ce lesne lunecă spre înşelare.
32 - Căci pe urmă ca un şarpe muşcă sufletul din tine
şi înţeapă ca veninul viperei de-otravă pline...
33 - Ochii-aprinşi de pofte rele spre păcate-o să-ţi privească
şi-a ta inimă cuvinte de prostie-o să grăiască.
34 - Vei fi ca un om ce doarme pe furtună-n larg de mare
ca un adormit pe vârful de catarg în clătinare.
35 - M-a lovit... dar nu mă doare, m-a bătut, dar nici nu-mi pasă
când mă voi trezi beau iarăşi... - zic nebunii de sub masă...