Cap. 24 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Să nu-i pizmuieşti pe cei răi care merg pe calea lată
nici să nu doreşti cu dânşii a te aduna vreodată.
2 - C-a lor inimă la rele şi la prăpăd se gândeşte
şi-a lor gură numai scârbe şi nelegiuiri grăieşte.
3 - Numai prin înţelepciune poate să se nalţe-o casă
prin pricepere se poate ea-ntări şi fi frumoasă.
4 - Prin ştiinţă se pot umple ale ei cămări de toate
bunătăţile plăcute, preţioase şi căutate.
5 - Omul înţelept e-ntruna plin de-a lui putere-ntreagă
şi cel priceput îşi are tot mai tare a lui vlagă.
6 - Prin măsuri de chibzuinţă se câştigă-o bătălie
şi prin sfetnici cu mult număr biruinţa o să vie.
7 - Prea se nalţă-nţelepciunea pentru cel fără de minte
el când stă la judecată n-are-n gura lui cuvinte.
8-Omul care se gândeşte ca să facă rău la frate
ori la cel străin - se cheamă un om plin de răutate.
9 - Omului nebun i-e gândul pe deplin păcătuire
batjocoritorul este scârbă pentru omenire.
10 - Dacă vei slăbi în ziua de necaz şi de-ncercare
atunci mică ţi-e puterea, n-ai credinţă nici răbdare.
11 - Pe cei ce-s târâţi la moarte luptă-te şi-i izbăveşte
pe cei osândiţi îi scapă de la cel ce-i osândeşte.
12 - Dacă vei grăi făţarnic: Ah, eu n-am ştiut, - crezi oare
că nu ştie Cel ce vede inima la fiecare?
Că nu vede Cel ce ştie sufletul întreg din tine
şi nu va plăti El oare orişicui cum se cuvine?
13 - Fiul meu, mănâncă miere că e bună şi-i cu cale
fagurul de miere-i dulce pentru cerul gurii tale.
14 - Tot aşa şi-nţelepciunea este bună pentru tine
dac-o vei găsi-ai nădejde: viitoru-i numai bine.
15 - Om nelegiuit, nu-ntinde curse celui fără vină
lasă-i locuinţa-n pace, nu-i strica a lui hodină.
16 - Căci de şapte ori să cadă, dreptul iarăşi se ridică
dar cei răi cad în prăpăstii, în nenorociri şi-n frică.
17 - Nu te bucure căderea omului vrăjmaş cu tine
şi când el se poticneşte ţie să nu-ţi pară bine.
18 - Nu cumva să vadă Domnul şi aceasta să nu-I placă
şi-ntorcându-Şi El mânia nici un rău să nu-i mai facă.
19 - Nu te mânia din cauza celor care fac la rele
nici nu pizmui pe-aceia cărora le place-n rele.
20 - Căci oricine face răul nici un viitor bun n-are
şi a celor răi lumină li se stinge pe cărare.
21 - Fiul meu, de Domnul pururi şi de împărat s-ai teamă
şi nu te uni cu-aceia făr-astâmpăr, când te cheamă.
22 - Căci deodată-o să le vină, cum nici nu gândesc, pieirea
la toţi nimenea nu ştie cum le vine nimicirea.
23-Iată ce spun înţelepţii cei cuminţi la vorbă, iată,
să n-ai în vedere faţa omului la judecată.
24 - Căci pe-acela care-i zice celui rău că-i om de bine
tot poporul în blestemă, - şi aşa i se cuvine.
25 - Însă celor ce-n dreptate judecă pe orişicare
o să vină peste dânşii buna binecuvântare.
26 - Un răspuns bun totdeauna spus de-o minte luminată
e ca un sărut pe buze când e inima curată.
27 - Vezi întâi de muncă-afară şi de munca-n câmp grijeşte
şi-apoi casa ta fă-ţi vreme să-ngrijeşti de ţi-o zideşte.
28 - Nu vorbi-n chip uşuratic nici de-un semen, nici de-o rudă
ori vrei să-l înşeli cu gura pe acel ce-o să te-audă?
29 - Să nu zici tu: „îi voi face precum el mi-a făcut mie,
după fapta lui întocmai eu am să-i plătesc să-i fie...”
30 - Am trecut pe la ogorul unui leneş înainte
şi pe lângă via unui om nebun şi fără minte.
31 - Şi erau doar spini acolo, mărăcini le-acoperise
zidul cel de piatră-al viei dărâmat se risipise.
32 - M-am uitat la toate bine, ca să iau mai bine seamă
şi am tras o-nvăţătură de veghere şi de teamă.
33 - „Să mai dorm puţin - îşi zice leneşul, - şi lung se lasă -
doar puţin să-ncrucişez eu braţele la umbra deasă...”
34 - Şi îţi vine sărăcia ca un hoţ pe neaşteptate
ca tâlharul dă năvală lipsa şi îţi sare-n spate.