Cap. 25 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Iată înc-un rând de pilde care Solomon le-a dat
strânse de-a lui Ezechia, fost în Iuda împărat.
2 - Slava Domnului e-n taina lucrurilor ce le-ascunde
a-mpăraţilor stă-n munca de-a căuta şi-a le pătrunde.
3 - A pământului adâncuri, a tăriilor nălţime
şi inima-mpărătească nu le mai pătrunde nime.
4 - Scoate din argint cu grijă toată zgura, de se poate,
şi-argintarul după-aceea vas ales din el va scoate.
5 - Scoate-l pe cel rău din faţa regelui şi-l izgoneşte
şi-apoi scaunul de domnie prin sfinţire se-ntăreşte.
6 - Să nu te făleşti în faţa împăratului vreodată
nici să nu iei locul celor mari, cu bună judecată.
7 - Că-i mai bine-a ţi se zice: „suie-te mai sus la masă” -
decât înjosit în faţa domnitorului din casă.
8 - Să nu te grăbeşti la ceartă, nu cumva s-o-ncurci mai tare
şi să taci când o să-nceapă să te ia la ochi oricare.
9 - Apără-ţi pricina-n faţa cui te trage-n judecată
dar nu da pe faţă taina nimănuia niciodată.
10 - Nu cumva aflând-o altul să te facă de ruşine
şi un nume rău să-ţi iese nemaişters de peste tine.
11 - Spuse-n vremea potrivită vorbele care nu mint
sunt ca merele de aur într-un coşuleţ de-argint.
12 - Cum este-un inel de aur şi-o podoabă de preţ mare
e mustrarea înţeleaptă la urechi ascultătoare.
13 - Ca răcorile plăcute pe căldurile cumplite
aşa-nviorare-i solul credincios cui îl trimite.
14 - Cum sunt norii fără ploaie şi ca vântul din pustie
aşa-i cel ce se făleşte pe nedrept, c-o dărnicie.
15-Prin răbdare se câştigă pentru-o cauză un mai-mare
şi o limbă dulce poate zdrobi oase, prin răbdare.
16 - Dacă dai peste vreo miere mâncă numai cu măsură
ca să nu ţi se scârbească şi s-ajungi s-o verşi din gură.
17 - Calcă rar şi-n casa celui mai bun prieten sau de-aproape
nu cumva să se urască şi să vrea să se mai scape.
18 - Cum e sabia, măciuca sau săgeata veninoasă
aşa-i cel ce face cuiva mărturie mincinoasă.
19 - Cum este-o măsea stricată sau picioru-n şchiopătare
aşa este-a te încrede într-un rău la o-ncercare.
20 - Ca un om ce-şi scoate haina pe vremi reci şi-nzăpezite
aşa-i cel ce cântă doine inimii nenorocite.
21 - Dacă-ţi vezi flămând vrăjmaşul, pâinea ta i-o dă ca hrană
dacă-i însetat dă-i apă, fără-ai face vreo dojană.
22 - Căci făcând aşa, jăratic pui pe capul lui - ştii bine -
şi-o să-ţi răsplătească Domnul după cum ţi se cuvine.
23 - Vântul de la miazănoapte ploaie-aduce cu grăbire
şi-o clevetitoare limbă umple faţa de mâhnire.
24 - E mai bine să stai singur sus pe-un coperiş de casă
decât într-o casă mare c-o nevastă urâcioasă.
25 - Ca-ntr-o oboseală mare apa rece şi curată
aşa este-o veste bună dintr-o ţară depărtată.
26 - Ca fântâna tulburată, ca izvorul ce se strică
aşa-i dreptul când ajunge de cel rău să aibă frică.
27 - A mânca prea multă miere niciodată nu e bine
nici nu-i cinste-a fi prea lacom s-aduni slavă pentru tine.
28 - Omul care nu se poate stăpâni pe sine, iată
că-i aşa ca o cetate fără zid şi ruinată.