Ce dulce-a fost cândva
Traian Dorz - Hristos - Mântuitorul nostru
Ce dulce-a fost cândva chemarea
Cuvântului mântuitor
- tu L-ai respins cu nepăsarea
și-acum atâtea răni te dor.
Ce dulce-a fost cândva tăcerea
de după-al rugăciunii har,
- tu i-ai rărit îngenuncherea
și-acum ți-e inima ghețar.
Ce dulce-a fost cândva umblarea
cărărilor cu ochi curați
- tu le-ai schimbat încredințarea
și-acum în plâns pustiu te zbați.
Ce dulce-a fost cândva ocara
alături de Hristos lovit
- tu i-ai îndepărtat povara
și poți s-o tot regreți zdrobit.
Ce dulci au fost a-rugăciunii
cântări și căi și stări cerești
- tu le-ai vândut deșertăciunii
și-acum tot poți să te căiești.
Ce dulci au fost cândva, când toate
curate în Hristos le-ai vrut
- dar n-ai vegheat... și-n veci nu-ți poate
nimic întoarce ce-ai pierdut!