Ce greu atârnă
Traian Dorz - Hristos - Vița vieții noastre
Ce greu atârnă în lumină
și-un singur fir de praf căzând
când pe-un șuvoi curat de raze
își lasă urma lunecând!...
Ce greu atârnă-n conștiința
curată-a celui credincios
și-un singur pas făcut odată
spre-ndurerarea lui Hristos.
Ce greu atârnă-n fața vieții
și-un singur suflet mântuit
și-un singur dor după sfințire
și-un singur cânt desăvârșit.
O, Domnul meu, n-am rugăciune
nici dor decât să mă păstrezi
în raza Ta, ca vieții mele
nici fir de praf să nu-i mai vezi.
Dar să-mi însuflețești iubirea
spre-un țel mereu tot mai sfințit
c-atât de greu atârnă-n ceruri
un singur pas desăvârșit.
+
Nu există un prieten ca înțelepciunea bună
nici dușman cum e prostia și umblarea cea nebună
buna-nțelepciune este în Hristos cu-adevărat
iar prostia și umblarea cea nebună e-n păcat.