Cei trei prieteni
Pr. Iosif Trifa - Povestiri religioase
Era odată un om care avea mulți prieteni, și chiar se și lăuda de multe ori cu ei și cu prieteniile lui.
- Cheltuiesc mult cu prietenii mei, zicea omul, dar nu-mi pare rău căci, la vreme de necaz, prietenii ar sări și în foc pentru mine.
O dată, se întâmplă că îi veni o aspră citație de la o judecătorie. Era învinuit cu lucruri atât de grele, încât putea să primească temniță pe viață sau chiar și moarte. Omul se înfioră și, alergând la cel mai bun prieten ce-l avea, îl rugă să meargă cu el să-l ajute să scape.
- Aș merge cu drag, răspunse prietenul, dar nicidecum nu pot să mă depărtez de acasă.
Omul plecă suspinând la un alt prieten și îi ceru ajutorul.
- Cum să nu merg pentru tine? zise prietenul, și plecă cu el.
Dar, când ajunse la ușa judecătoriei, i se făcu frică și se întoarse înapoi, lăsându-l pe om singur.
- Săracul de mine, zise omul, și plecă să intre singur.
Însă, în clipa asta, iacă sosește un alt prieten pe care nu-l prea băgase în seamă și nu cheltuise aproape nimic pentru el. Acest prieten intră cu el în judecătorie și, căzând în genunchi în fața judecătorului, zise:
- Preaînălțate domnule judecător! Omul acesta e învinuit cu mari lucruri și călcări de lege... Eu am venit să mă rog pentru iertarea lui... Eu îl cunosc pe omul acesta; va fi având el multe greșeli, dar mila și iubirea ta sunt mai mari decât greșeala lui...
Judecătorul primi apărarea și cel acuzat scăpă de osândă...
*
Aceasta e povestea, dar să băgăm de seamă că în această poveste este pusă și viața noastră. Moartea este o citație ce ne cheamă înaintea Dreptului Judecător să ne dăm seama de viața și faptele noastre. Prietenul nostru cel mai bun - lumea, averile și plăcerile - ne lasă mai întâi când murim. Prietenii și rudeniile merg cu noi până la ușa mormântului și apoi se întorc acasă. Dincolo de mormânt merge cu noi numai un Prieten pe Care foarte puțin Îl prețuim în această lume. Acest Prieten e Iisus Mântuitorul și viața cea sufletească trăită cu El și cu Evanghelia Lui. Pentru acest Prieten „cheltuiește” omul mai puțin în această viață. Ferice de cine va avea de Apărător și Mijlocitor pe acest „Prieten” în Ziua Judecății. Ca și în povestea aceasta, așa va mijloci Mântuitorul pentru el, zicând:
- Eu cunosc pe omul acesta; mari călcări de lege a făcut; dar mila și dragostea Ta, Dreptule Judecător, sunt mai mari decât greșeala lui... Te rog, iartă-l...
Vei avea tu, cititorule, pe acest Mijlocitor și Apărător în Ziua Judecății?