Cine primește mărturia Lui, adeverește prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.
Acum, lumea Îl judecă pe Dumnezeu cum vrea.
Oamenii Îl judecă pe Dumnezeu cum le place: zic că este, zic că nu este;
zic că e Bun, zic că e rău!
Zic că știe de noi, zic că nu știe...
Fiecare zice cum vrea. Și Îl judecă pe Hristos cum vrea.
Iar cei credincioși sunt martorii Lui, pentru Isus, în judecata aceasta de acum și din lume.
Cei care Îl cunosc pe Domnul trebuie să depună mărturie în fața lumii, pentru El. El i-a ales anume pentru aceasta, căci lumea care Îl judecă nu-L cunoaște, dar ei Îl cunosc (Ioan 17, 25).
Ca la o instanță de judecată, credincioșii lui Hristos, cu toții sunt chemați să dea în fața lumii o mărturie pentru El (Luca 24, 48; Fap. Ap. 1, 8),
declarând cine este El. Cum Îl cunosc ei. Ce le-a făcut El lor.
Și ce știu ei despre felul Lui. Să spună Adevărul despre El și să-L arate prin fapte pe Hristos.
Cu cât mărturisirea Lui va fi în ei mai credincioasă și mai sinceră, cu atâta lumea va afla și va cunoaște adevărul despre Hristos mai degrabă și mai deplin.
Cu cât ei vor dovedi mărturia Cuvântului cu mărturia vieții lor, cu atâta această mărturie va fi mai puternică, mai rodnică, mai convingătoare.
Iar omul care are un suflet sincer, va fi încredințat de adevăr și Îl va cunoaște bine pe Domnul.
Mâine Hristos va veni în slavă cu îngerii Săi, ca să răsplătească fiecăruia după faptele sale (Matei 16, 27).
Iar când va judeca lumea, cei credincioși vor fi și atunci tot martorii Săi.
Căci vor fi mulți oameni din lume care vor căuta în Ziua Aceea să scape dezvinovățindu-se și spunând că: ei au trăit în păcate din pricină că atunci când trăiau pe pământ au fost vremuri grele, împrejurări deosebite, strâmtorări și necazuri, crize, războaie, prigoane... și că din pricina asta nu au putut fi ei credincioși...
Dar în fața lor, Domnul, îi va aduce pe credincioșii Săi, atunci,
pe care i-a avut în orice vreme și în orice loc
și-i va arăta spunându-le:
- îi cunoașteți? de ce ei au putut trăi Evanghelia Mea? Iată și ei au trăit odată cu voi, în aceleași necazuri ca voi! Ba pe lângă necazurile pe care aveau toți semenii lor, ei au avut de îndurat încă, pe deasupra acestora, și pe acelea pe care voi cu răutatea inimii voastre li le-ați făcut. Și totuși iată ei au putut fi credincioși, iar voi nu!
De aceea ei au parte de fericirea veșnică, fiindcă au crezut și au voit să asculte! Dar voi vă veți lua plata nelegiuirilor voastre, fiindcă n-ați vrut să părăsiți răul și să urmați binele.
Cine primește mărturia lui Hristos, va adeveri prin viața lui că a primit această mărturie.
Adică se vede lucrul acesta și se citește mărturisirea aceasta pe toată trăirea, umblarea și firea lui. El însuși este mărturia că Îl are pe Hristos în el.
Cine mărturisește cu gura, dar Îl tăgăduiește cu fapta, Îl face mincinos pe Dumnezeu. Fiindcă el dovedește astfel că Dumnezeu nu-l poate schimba prin credința în El, ca să-l facă un om nou și curat.
Că toată propovăduirea despre puterea înnoitoare a lui Hristos este numai o vorbire goală, fiindcă iată dovada: pe el, pe acesta nu l-a putut înnoi. El este tot omul cel vechi, tot cel firesc, tot cel rău.
Cine a primit cu adevărat mărturia lui Hristos, - încă o dată - va adeveri zi de zi și pas cu pas cu viața lui, că Dumnezeu spune numai Adevărul în tot Cuvântul Său și în toate făgăduințele Sale și că El face pe orice om nou.
Doamne Dumnezeul nostru Cel Minunat,
Te rugăm îmbracă viața mărturisitorilor Tăi într-o trăire creștină înaltă și frumoasă totdeauna, pentru ca dincolo de cuvântul lor, viața lor să fie o mai puternică predică despre Tine decât toate vorbirile lor.
În felul acesta lumea, va avea mărturisirea cea mai luminoasă în fața căreia toți vrăjmașii Tăi sunt înfrânți.
Amin.