Cu inima arzândă
Traian Dorz - Hristos - Slava noastră
Cu inima arzândă Ţi-am ascultat Cuvântul
şi nu mi-a fost nici foame, nici sete nopţi şi zile,
tăcerile din mine l-au înmulţit purtându-l
cât mi-ai întins hotarul puterilor umile.
Cu inima arzândă Ţi-am adorat iubirea
şi n-a-ntrecut-o-n mine în flacără nici una
cu ea mi-a fost oriunde preadulce răstignirea
străină slava lumii şi josnică minciuna.
Cu inima arzândă Ţi-am înălţat cântarea
scoţând cereşti acorduri din fluierul de ţară
să vadă lumea Doamne că harul Tău e-n stare
de mii de ori cât arta lumească şi uşoară.
Cu inima arzândă Ţi-am închinat fiinţa
în sete de lumină şi-n dor de libertate
nimic n-a curăţit-o atât cât suferinţa
nimic n-a-nfrumseţat-o cât rănile purtate.
Cu inima arzândă Ţi-aştept slăvita oră
când noaptea pe vecie topi-se-va-n lumină
şi marea-mbrăţişare când Dulcea Auroră
va-nvălui-ntâlnirea cu Dragostea Divină.