Cunoscut!
Traian Dorz - Cântările Roadelor
Dorința după slava lumii și după laudele ei,
și alergarea după-acestea fac sufletul nefericit.
Căutând să fi mai sus ca alții,
mai cunoscut,
mai lăudat,
îți chinui sufletul întruna
și-al tău
și-al altora din jur
căci lăcomia asta-ți pierde și liniștea
și mulțumirea
balaurul acesta-nghite sudoarea ta și timpul tău...
și-atunci din tot ce-aveai nainte,
tu mai nimic nu vei alege.
N-ai nici copii, nici soț, nici casă,
nici liniște, nici prietenie,
căci le jertfești pe toate-acelei dorințe
ce-ți înghite tot...
O, dac-ar ști cel care-aleargă
să dobândească slava lumii
că umblă bietul după răul și-amărăciunea vieții lui!
de-ar ști el ce nefericire e s-ajungi prea cunoscut
cu ce necazuri și ce zbucium
e lucru-acesta-mpreunat.
E-adevărat că-i greu s-o aibă
dar după ce a câștigat-o
și-i gustă-amar nefericirea,
- de ea nu scapă decât mort.
O Domnul meu Isuse Dulce,
Tu Mare și Divin Smerit
Te rog păstrează-mă pe lume umil,
de ea necunoscut...
ferește-mă să nu caut lucruri
și locuri nalte pe pământ
și scapă-mă de-osânda celor ce dobândesc
măriri lumești.
- Căci tot ce e nălțat în lume, e-o urâciune-n fața Ta.
Eu nu doresc aici răsplata
pentru nimic din ce-am făcut
iar slava lumii-i un balaur care pândește mai ales
pe cei mai buni ai Tăi
și căror le-ai dat un dar mai deosebit.
Cum Te-a pândit ea și pe Tine
când erai unde suntem noi
și cum pe-atât de mulți aceasta i-a înghițit
și i-a pierdut...
Ai milă Doamne și ne scapă de otrăvita slavă-a lumii
și de dorința după dânsa
acum și-n veci
pe toți ai Tăi.