Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui
în duh și în adevăr; fiindcă astfel de închinători dorește și Tatăl.
Vine un ceas pentru fiecare lucru!
Vine un ceas pentru fiecare cetate. Și pentru fiecare om!
- Atunci toate sunt pregătite.
Atunci toate ușile sunt deschise.
Dar vine și ceasul când poftirea încetează,
când ușile se închid,
când totul s-a încheiat. Și urmează alungarea!
Un ceas are vestirea, un ceas are iertarea, un ceas slujirea, - dar veșnică e bucuria răsplătirii!
Un ceas are ispita, un ceas căderea, un ceas judecata, - dar veșnică va fi ispășirea!
Căci după cum făgăduința își are ceasul ei, și împlinirea își are ceasul ei...
Acum sosise ceasul împlinirii.
Până la Hristos, fiecare își avea templul și altarul său.
Învățăturile și jertfele sale.
Locurile și felul său.
- Dar când a venit Hristos, toate acestea au încetat! Ceasul lor trecuse. Sosise ceasul Unicului Altar, în care totdeauna de acum înainte să aducem închinarea vrednică de Dumnezeu, în unicul fel, arătat de El Însuși pentru toți.
Până nu-L cunoști pe Hristos,
până nu sosește ceasul să-L întâlnești pe El,
- ai felul tău de închinare. Felul tău de credință. Felul tău de viață și de umblare.
- Însă când vine Hristos, ceasul acela a trecut! Sosește un ceas nou. Ceasul să schimbi totul cu El. Să lași totul pentru El (Filip. 3, 7-9).
Să începi totul din nou, cu El.
Pentru tine, dragul meu, a venit oare ceasul acesta?
Cred că a venit, dar tu poate nu l-ai cunoscut... Dacă l-ai fi cunoscut ai ști că toți trebuie să se închine Tatălui numai în Duh și în Adevăr.
În Duhul Sfânt și în Hristos.
În sfințenie și în iubire.
În putere și în har.
În credința și învățătura trăită!
Iar atunci în orice loc,
în orice vreme
și în orice limbă ne-am închina lui Dumnezeu, El ar primi închinarea noastră și ar asculta-o!
Căci numai astfel de închinători dorește Tatăl.
Cei care sunt astfel de închinători, trăiesc în Hristos și se aseamănă cu Hristos având deplin felul Lui de a fi.
Fiind ai lui Hristos și semănând cu El ei se aseamănă deplin și între ei.
Ori din care neam sau stare ar fi, ei se aseamănă atunci între ei, cum se aseamănă copiii acelorași părinți.
Fiind Unul Singur Duhul care îi călăuzește
și Unul Singur Adevărul în care ei trăiesc,
- închinarea pe care ei o aduc lui Dumnezeu, va fi și ea la fel.
Chiar dacă locurile în care o aduc
și limbile în care I-o vorbesc
sunt acum deosebite.
Slăvit să fie Domnul Isus că vine în curând ceasul când pe toată întinderea cetății Domnului nu va mai fi nici un templu, căci Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic și Mielul, vor fi Slăvitul ei Templu Unic (Apoc. 21, 22).
Vine ceasul când toate zidurile care despart turma Domnului Isus Hristos vor fi înlăturate de El Însuși...
pentru ca pe tot cerul cel nou și pământul cel nou să nu locuiască decât neprihănirea.
Hristos Singur, va fi Păstorul ucenicilor Săi și Numele Lui va fi pe frunțile lor, podoabă și strălucire veșnică.
Atunci vor fi pierit demult toate dezbinările și toți cei care le-au făcut.
Hristos fiind Dumnezeu binecuvântat în veci, toți ochii Îl vor vedea din orice loc.
Și orice inimă I se va închina pătrunsă de iubire și sfințenie. Fiecare mișcându-se și trăind în El, cu toată puterea. Ca peștele liber în apa întinsă și limpede.
Căci așa închinători trebuie să ajungem cu toții. Chiar de acum.
O Dumnezeul nostru,
adu mai curând ceasul acela fericit
și fă până atunci, ca într-o nouă vreme de mare har,
Cuvântul Tău să Se poată propovădui la orice făptură și lumea întreagă să vină la Tine
auzind, crezând și închinându-Ți-se adevărat și deplin.
Amin.