Doamne, I-a zis Petru, de ce nu pot veni după Tine acum?
Eu îmi voi da viaţa pentru Tine.
E uimitor cum câteodată noi înşine ne profeţim viitorul nostru.
E ca şi cum dorinţa pe care o exprimăm la un moment dat,
sau legământul pe care îl facem,
sau temerea pe care o mărturisim,
ar avea darul să schimbe dintr-o dată tot cursul vieţii noastre dintr-un anumit loc,
şi să facă să se împlinească aievea ce am spus noi în clipa aceea când ne-am grăit profeţia viitorului nostru.
În clipa acestei solemne declaraţii, sfântul apostol Petru era într-adevăr hotărât să-şi dea viaţa odată cu Domnul. Spre a rămâne şi în moarte nedespărţit de Hristosul său, cum fusese şi în viaţă.
- De ce nu pot acum? - întreabă el.
- De ce Doamne Isuse, căci iată:
- socotelile mele sunt făcute,
- inima mea este hotărâtă,
- căile mele sunt limpezite
şi nu mai am nimic de aranjat cu lumea, cu familia, cu viaţa, cu nimeni.
- Eu sunt gata acum!
O Dumnezeule Slăvit, cât de mare este un astfel de suflet, care în clipa marii confruntări, nu mai are nimic de aranjat,
nu mai are nimic să-l reţină,
şi nu mai are nimic de târguit.
Cât de mult trebuie să-L fi bucurat pe Domnul astfel de inimi, şi ce îmbărbătare I-a dat asta lui Isus.
Cât de mult l-a iubit Domnul pe sfântul Său apostol, tocmai pentru că avea un astfel de suflet mare, curat, fierbinte şi hotărât pentru El.
Chiar din prima clipă a întâlnirii cu Domnul, Petru fusese gata, la orice pentru Isus.
Oare câţi au mai fost, sau mai sunt, acum aşa?
Iată, fraţii mei, măsura cu care să ne confruntăm chiar şi în clipa asta şi noi.
Eu,
şi tu,
şi el,
şi ea,
şi toţi!
- Am putea noi oare acum? Sau n-am putea niciodată?
Dacă nu putem acum, de ce nu putem acum?
Sfântul Petru spune: De ce nu acum? Doamne Isuse eu sunt gata!
Sfântul Pavel spune tot aşa: Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar şi să mor pentru Numele Domnului Isus (Fap. Ap. 21, 13).
Şi chiar dacă ar trebui să fiu turnat ca o jertfă peste jertfa şi slujba credinţei voastre, eu mă bucur (Filip. 2, 17).
Şi de ce nouă ne pare că încă n-am putea acum!
Ce ne-ar mai putea îndoi inima şi lega hotărârea să n-o putem face?
Ce piedică este astăzi care mâine să nu fie?
O, frate, cine nu-i gata acum, cine nu-i gata în momentul când este nevoie, acela nu va fi gata niciodată.
Cine nu vine când este chemat, acela nu va veni niciodată.
Cine nu poate când este nevoie, acela nu va mai putea niciodată.
Hristos cere de la tine acum, nu mai târziu.
El aşteaptă să vii astăzi, nu mâine.
Mâine vor fi chemaţi alţii.
Aşteaptă să faci acum, nu altădată.
Altădată nu-ţi va mai cere ţie, fiindcă vor fi alţii care n-au mai fost.
Fiecăruia Dumnezeu îi cere o singură dată.
Atunci când este vremea lui.
Cine L-a respins şi nu L-a ascultat atunci, rar Îi va mai putea auzi vreodată glasul după aceea.
Nici voi nu sunteţi încă gata?
- vă mai uitaţi înapoi?
- mai aveţi morţi de îngropat?
- mai aveţi un cuib dulce de care vă pare rău?
- atunci rămâneţi!
- Nu veniţi!
Mâine şi aşa vi le va arde focul şi vi le va lua apele
şi mă tem, cu voi cu tot.
Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor când veţi vedea pe Avraam, pe Isac şi pe Iacov şi pe toţi prorocii în Împărăţia lui Dumnezeu - iar pe voi scoşi afară...
Priviţi adânc, priviţi bine şi înţelegeţi, apoi rămâneţi aici dacă totuşi vreţi.
Dar mai întâi gândiţi-vă bine încă odată.
Doamne Isuse fii binecuvântat în vecii vecilor.
Dacă este ceasul supremei hotărâri, iată: - şi eu sunt gata!
Strigând apelul alor Tăi, Doamne Isuse eu aud cum rând pe rând de atunci până astăzi atâţia şi atâţia - au răspuns: Prezent, sunt gata!
Şi iată-mă Doamne Isuse, strigă-mă şi cheamă-mă şi pe mine: sunt gata, chiar acum să vin cu Tine oriunde mergi Tu,
şi socotelile mele sunt făcute: nu mai doresc nimic şi nu mai regret nimic
şi eu n-am nici o părticică din inima mea legată de nimic pe pământ
şi bagajul meu este făcut,
mai am aşa de puţin de luat cu mine,
tot ce-am avut mai de preţ, mi-am trimis înainte.
Iar ce am avut mai greu, am aruncat înapoi.
Nu doresc decât să nu mă mai despart niciodată de Tine Isuse Domnul nostru Preaiubit.
Dulcele meu Mântuitor şi Marele meu Dumnezeu.
Amin.