Din părţile Bucovinei
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Uşa care niciodată s-o deschizi nu mai doreşti
liniştit, frumos şi paşnic s-o-nchizi când o părăseşti.
2 - Nu răspunde cu ocară când ocară vei primi
- de nu te-njoseşti tu singur nimeni nu te va-njosi
nici nu poate să-ţi păteze numele şi cinstea ta
- căci ocara nu te-ajunge de nu te cobori la ea.
3 - Cine are-un bun vecin
are-un cer mereu senin.
4 - Nu orice adevăr se poate spune orişicărui ins
mulţi spunându-le-adevărul deseori vrăjmaşi i-ai prins.
5 - Dacă lumea-ntreagă spune,
trebuie să fie drept,
cine-n contră nu se pune
este omul înţelept.
6 - Nimic nu-i mai frumos pe lume ca adevărul nicăieri
ferice viaţa dăruită acestei unice iubiri.
7 - Din bunul simţ fă-ţi lege
- şi cât te ţii de ea
de nici o altă lege nevoie nu-i avea.
8 - Judecata sănătoasă şi cu buna-cuviinţă
sunt doi sfetnici care casei ţin statornică fiinţă.
9 - Bunul simţ stă-n adevăruri ce se spun,
sau nu se spun,
şi-n măsura dintre ele care-o ţine-un cuget bun.
10 - Cei care privesc o ceartă şi-o ascultă, toţi, apoi
nu vor lăuda pe unul ci-osândi-i-vor pe-amândoi.
11 - Cearta nici n-ar ţine-atâta de-ar fi unul înţelept
sau din cei doi ce se ceartă careva n-ar fi nedrept.
12 - Celui vrednic îi dau cinste chiar şi inşii necinstiţi
- doar şi-aceasta să ne-ndemne să fim vrednici şi cinstiţi.
13 - O minte sănătoasă îndreaptă ne-ncetat
spre cinste şi virtute pe drumul cel curat.
14 - Nu judeca pe nimeni după talentul său
ci după cum lucrează de bine sau de rău.
15 - Cu bunul simţ le placi la semeni,
cu bunul gând, lui Dumnezeu,
cu bunul drum la toţi vei place
- sileşte-te să le-ai mereu.
16 - La orice cap, căciula lui:
- ce eşti dator, dă orişicui.
17 - E uşor să bagi de vină
dar e greu să dai lumină,
- bagă vină orişicine
dar puţini pot face bine.
18 - Cine nu-i supus în viaţă faţă de părinţii lui
n-o să fie bun prieten niciodată nimănui.
19 - Oamenii de îndrăzneală sunt şi oameni de cuvânt
unui om de felu-acesta nu se cere jurământ.
20 - Uşor găseşti cusur la alţii
căci pot fi pete chiar şi-n soare,
dar numai cel cinstit găseşte
lumina binefăcătoare.
21 - Cea mai sfântă căsnicie este-atunci când se cunună
şi trăiesc nedespărţite: Cuvânt bun şi Faptă bună.
22 - Cel care-ţi face dar un ou
ar aştepta să-i dai un bou
căci numai Bunul Dumnezeu
ne dă, nerăsplătit, mereu.
23 - Darul, cere dar asemeni, -
- numai dragostea curată
îşi dă totul şi nu cere
de la nimenea răsplată.
24 - Cel ce-ţi este numai prieten daruri mici îţi dăruieşte,
- daruri mai îţi face numai sufletul ce te iubeşte.
25 - Felul cum dai face-adesea chiar mai mult ca darul tău
- cât de bun să-ţi fie darul, e urât când îl faci rău.
26 - A dărui înseamnă un bine făptuit
ferice-acel ce-l face la timp şi nesilit.
27 - Mai mult ca darul, mulţumeşte frumosul fel în care-i dat
- când nu poţi da cu bucurie mai bine fă-te c-ai uitat.
28 - Mai greu îţi este azi să dai
şi mai uşor ţi-ar fi să iai
dar mâine tot ce azi ai dat
ţi se va-ntoarce minunat.
29 - Nimeni nu-i dator să facă ceea ce-i cu neputinţă
dar ce poate, fiecare are-o sfântă-ndatorinţă.
30 - Orişice s-ar întâmpla
fă-ţi, ce-i datoria ta!
31 - Omul credincios îşi face datoria nesilit
nici de frică, nici să placă, ci din cugetul cinstit.
32 - Munca este-o-ndatorire sfântă orişicărui ins
lenea-i boala conştiinţei,
- vai de cel de ea cuprins.
33 - Datoria e un lucru de plătit viaţa-ntreagă,
fiii mei, voi vă deprindeţi să vă fie tot mai dragă
ea începe din pruncie, din cei şapte ani de-acasă
până-n clipa morţii voastre,
- fie-vă mereu frumoasă.
34 - Să nu râzi de nimeni, ai şi tu a-tale
să nu faci ca hârbul care-a râs de oale.
35 - Nu sări măsura bună în nimic din ce lucrezi
- tot ce-ntrece dreapta cale ca pe-un lucru rău să-l vezi.
36 - Mărturisind greşeala, dorim a repara
tot răul care-l facem simţirii altora.
37 - De n-ar fi şi-n noi păcate, nu ne-am bucura atât
când vorbim de ce, la alţii, ni se pare că-i urât.
38 - Din ciocnire ies scântei
din discuţii ies idei.
39 - Stai de vorbă cu un altul, nu s-araţi că eşti deştept
ci mai limpede să iese ce e bine şi e drept.
40 - Dispreţul pentru alţii şi lauda de sine
când eşti un om nevrednic, te-arată cel mai bine.
41 - Din toate relele, - acela ce-l fac jignirile mereu
se iartă cel mai anevoie,
iar de uitat e cel mai greu.
42 - Nu-s dispreţuiţi cu toţii cei care-au păcate vrute
- dar toţi au dispreţ de-aceia care n-au nici o virtute.
43 - Dispreţul trebuie să fie cel mai tăcut din ce simţim
când ţinem calea asta bună, nespuse rele ocolim.
44 - Dragostea sau ura, pe Dreptate-o strică
ori va fi prea mare, ori va fi prea mică.
45 - Cel drept nu se despărţeşte de dreptate niciodată
nici când ea e înjosită,
nici când ea e înălţată.
46 - Fiul meu, e bine-n viaţă să ţii sfatul ce ţi-l spun:
fii, mai bine, totdeauna drept întâi, - apoi fii bun.
47 - Iubirea de dreptate este în mulţi, a nedreptăţii frică
şi orice om îşi ia răsplată pe ce-o să facă şi-o să zică.
48 - Dreptatea fără Forţă, e-o jalnică slăbie
fără Dreptate Forţa, e-o cruntă tiranie.
49 - Prima datorie-n lume a oricui vrea om a fi
este, fără îndoială, a fi drept în orice zi.
50 - Prieten, la împrumutare,
eşti acelui care n-are
- dar vrăjmaş la-napoiere
eşti acelui care-ţi cere.
51 - Scurtă-i pacea-ntre duşmani
ura-i lungă ani şi ani,
- strâmtă-i uşa-ntre cei răi
ura-nchide căi şi căi.
52 - Te răzbuni pe tine însuţi
şi vrăjmaşu-ţi fericeşti
când îl cerţi pentru dreptate
şi când minţi ca să-l bârfeşti.
53 - Buna îndrumare este şi asprime şi iubire
amândouă fac copilul s-aibă minte şi simţire.
54 - Priceperea cuprinde credinţă şi veghere
pe amândouă omul să le-aibă în vedere
credinţa să-l ajute în orice bunătate
vegherea să-l păzească de-a altora păcate.
55 - Dacă un copil ajunge rău pe-ntregul viitor
e, de multe ori, din vina primului îndrumător
îndrumarea căpătată de vreun tânăr în vreun fel
îi formează-a doua fire peste cea născută-n el.
56 - Nimic nu-i mai puternic decât o pildă bună
cât ea, nu fac o mie de sfaturi împreună.
57 - Pilda bună e mai tare
decât orice îndrumare
chiar şi decât pilda rea
- fiindcă-i rară, e aşa.
58 - Copiii au mai multă nevoie de-un model
ca de nuia, - când tatăl i-nvaţă bunul fel.
59 - De la oameni, de la lucruri şi Natură, învăţăm
cum pe căile-nţelepte viaţa noastră s-o-ndrumăm
prin acestea fiecare, putem singuri a afla
cele ce-n copilărie n-a fost nime-a ne-nvăţa.
60 - Când dăm sfaturi dar nu pilde celor care-i învăţăm
ce clădim în ei c-o mână, cu cealaltă dărâmăm.
61 - Când fapta şi cuvântul vor merge împreună
vor face pentru tine oriunde-o treabă bună.
62 - Frumuseţea nu-i nevoie ca să ţi-o mai măsluieşti
urâţenia vopsită şi mai mult ţi-o urâţeşti.
63 - Făgăduim întotdeauna precum gândim şi cum sperăm
dar împlinim cât nu ne temem că nu vom mai primi ce dăm.
64 - Încet făgăduieşte
dar grabnic împlineşte.
65 - Femeia să se poarte cinstită orişicând
acesta va fi-un bine al ei în primul rând.
66 - Nu osândi femeia care
o slăbiciune vezi că are,
căci cine ştie ce calvar
îi face sufletul amar.
67 - Cinstire-ntotdeauna femeii să-i araţi
căci toţi suntem în lume ori fii, ori soţi, ori fraţi.
68 - Gelozia-i cea mai tristă formă-a dragostei de sine
fiara cea mai nesupusă şi ne-nstare-a face bine.
69 - Gelozia e-ndoială şi pornire furioasă
ea aprinde fără flăcări şi o viaţă şi o casă.
70 - Gelozia-i cea mai mare dintre rele-n căsnicie
cel orbit de ea e-n stare de-orişicare nebunie,
de-ţi vrei liniştită casa şi-ţi vrei inima-mpăcată
nu-i da loc în al tău suflet geloziei niciodată.
71 - Pe mulţi îi spune-adesea ce caută şi ce vor
un gest şi-un semn - mai bine ca toată vorba lor.
72 - Geloşii sunt pe lume cei mai nefericiţi
de ei la toţi li-e silă, de toţi sunt neiubiţi
- bănuitor întruna, şi rău şi furios,
nenorocit, şi singur, e sufletul gelos.
73 - Mai bine pierde-o glumă decât un prieten bun
- urâţi ajung flecarii ce numai bancuri spun.
74 - Omul care flecăreşte nu ajunge la nimic
un nesuferit devine - şi sfârşeşte un calic.
75 - Iertăm adeseori pe-aceia ce ne-au bârfit, uitând apoi,
dar nu-i iertăm pe-aceia care îi judecăm, bârfindu-i noi.
76 - Ierţi atâta cât iubeşti
- şi cât ierţi, atâta eşti.
77 - Niciodată urâciosul, meritul nu-ţi va ierta
- totdeauna invidia va bârfi şi judeca.
78 - Mor orice pizmaşi odată,
numai pizma niciodată.
Mor pizmaşii de sub soare
numai pizma nu mai moare.
Mor pizmaşii rând pe rând
pizma nu moare nicicând.
- Cât trăieşte cel vrăjmaş
o să fie şi-un pizmaş.
79 - Pizma este o furie ce nu poate suporta
bunurile şi talentul şi frumseţea altuia.
80 - Oamenii ce se iubesc
deseori se cicălesc,
- când e dragostea curată
ea prin toate se arată.
81 - Invidia este oarbă de aceea umblă-aşa
împroşcând în orişicine care iese-n calea sa.
82 - Unii preţuiesc femeia după haina de pe sine
alţii după cea din suflet - cred că asta e mai bine.
83 - Nu trebuie să-njuri pe nimeni
nici bun, nici rău, nici nalt, nici mic,
nu trebuie să-njuri niciunde,
în nici un fel, şi de nimic.
84 - Cel ce s-a-nşelat pe sine sufere doar el apoi
cel ce l-a-nşelat pe altul o să sufere-amândoi.
85 - Numai sufletul netrebnic poate fi înşelător
numai sufletul netrebnic poate fi-nşelat uşor.
86 - Înşelătoria este meşteşugul cel murdar
care întinează faţa de nu se mai spală iar.
87 - Neîncrederea în oameni ce-o avem de multe ori
le slujeşte-ndreptăţire spre-a ne fi înşelători.
88 - Ca să faci bine cuiva
tu pe altul nu-nşela,
- căci spărtura e mai rea
decât peticul din ea.
89 - Nu totdeauna se înşală acei ce nu văd ca şi noi
adesea ne-nşelăm noi singuri, dar nu vedem decât apoi
- când cineva vorbeşte altfel de-acelaşi lucru, nu striga,
ci vezi, din partea dinspre dânsul, de nu cumva se vede-aşa.
90 - Munte, fără munte - poate
poate pomul - fără pom,
piatră fără piatră - poate,
- dar nu omul fără om.
91 - Ajută-te cu alţii, de eşti de omenie,
aşa e legea firii: tu lui şi dânsul ţie.
92 - Întrebarea cea prostească nici nu merită răspuns
- nu te-opri cu nesimţitul, lasă-l unde l-ai ajuns.
93 - Nu-i destulă-nţelepciune în nimic ce face-oricare
când nu este-n ea iubire, bunătate şi răbdare.
94 - Dacă vrei să umbli bine
şi să ai un bun sfârşit
să-l întrebi pe cel-în-vârstă
şi s-asculţi pe cel păţit.
95 - Este-o mare nebunie să te crezi cel mai cuminte
sunt atâţi mai buni ca tine şi-napoi şi înainte.
96 - Adevărata-nţelepciune nu-i doar a şti ce este rău
ci-i a-ndrepta către mai bine
pe toţi câţi ies în drumul tău.
97 - Totul se învaţă... chiar virtutea toată
numai s-ai voinţă tare şi curată.
98 - Cu cât mai mare-i judecata,
cu-atât mai mică e iubirea
cu cât mai aspră e dreptatea
e mai puţină mulţumirea.
99 - Nu-i destulă cumpătare
nici virtute-n omul care
judecând pe alţii n-are
nici iubire, nici răbdare.
100 - Fereşte-te viaţa-ntreagă să judeci după-nfăţişare
pe nici un om,
în nici o vreme,
oricine-ar fi
şi orice-ar pare.
101 - Bunul simţ şi judecata paşnică şi sănătoasă
sunt doi sfetnici ce duc pace şi lumină-n orice casă.
102 - Adevărul şi Dreptatea sunt averea tuturor
- nici a cui le-a spus întâiul,
nici a celui următor.
103 - Iubiţi sfaturile bune şi mustrările iubiţi
iar nu laudele - ele nu vă fac mai buni, să ştiţi.
104 - Vei păcătui-mpotriva bunei-cuviinţe dacă
lauzi prea peste măsură, orişicine ce-o să facă.
105 - Ne bucurăm de bunii oameni
ce laudă în noi ce-i bun
dar ne-ntristăm când prea mulţi alţii
nedrepte laude ne spun.
106 - Dorinţa de-a primi un merit
o laudă ce ne-auzim
ne-ajută, întărind virtutea
spre binele ce-l năzuim.
107 - A lăuda din suflet, un lucru bun, e-un fel
de-a ajuta tu însuţi cu mâna ta, la fel.
108 - Oamenii cei vrednici care merită-a fi lăudaţi
vor primi mai cu plăcere ca să fie criticaţi.
109 - Dintre toate câte-s rele, înţelegem toţi uşor
că nici una nu-i ca lenea, mai spre răul tuturor.
110 - Lauda-i o linguşire mai ascunsă şi mai fină
orişicine-o vrea, îşi face calea de primejdii plină.
111 - Cui îi place linguşirea
o să-i placă şi bârfirea
amândouă-s patimi rele,
- vai de cei dedaţi la ele.
112 - A munci e-o datorie pentru orice om, oricând
cine nu şi-o împlineşte, merită să stea flămând.
113 - Stomac gol, şorţ de mătase
asta bagă boală-n oase
şi nefericirea-n case,
- haine scurte şi-mpănate
bagă sufletu-n păcate
de nu-i cine-a le mai scoate.
114 - Luxul şi mândria
fraţi cu nebunia.
115 - Luxul e păcat de moarte
cât e cineva lipsit, -
nu-i al tău ce-ţi prisoseşte;
- dă-l la cel nenorocit.
116 - Masa este-ntăritoare
cunoştinţii-ncepătoare,
prieteniei mijlocire
iar iubirii, mai iubire.
117 - Tunde-ţi oile că-s oi
dar să nu le şi jupoi, -
- ia cinstit ce e cu drept
dar să nu pui mâna-n piept.
118 - Cel în stare de-o minciună nu e vrednic om pe lume
cel ce nu ştie să tacă nu e vrednic să îndrume.
119 - Săvârşeşti o nedreptate
când întreci măsura-n toate.
120 - Nimeni n-a minţit vreodată dintr-un gând de-a face bine
mincinosul caută numai să câştige pentru sine.
121 - Om e numai cel ce are o purtare omenească
- nu trăieşte să mănânce ci mănâncă să trăiască.
122 - Mândria cea rănită
e încă şi mai rea
ca fiara cea lovită,
- păzeşte-te de ea.
123 - Cu cât vrea cineva să pară
mai mare, - cu atât mai mic
şi mai netrebnic o s-apară
şi mai de râs şi mai calic.
124 - Dacă-n noi n-ar fi mândrie, n-am bârfi pe-a nimănui
- nici pe-a altora n-o vede cine n-ar avea pe-a lui.
125 - Mândria ca şi foamea-i mama
celor mai rele hotărâri
căci ea te face în atâtea
primejdii grele să te vâri.
126 - Mândria ca şi foamea-i mama
celor mai rele hotărâri
căci ea te face în atâtea
primejdii grele să te vâri. .
127 - Moda-i un tiran de care doar cel bun se liberează
şi acela ce deasupra poftelor fireşti s-aşează.
128 - Voinţa creşte prin voinţă
iubirea prin iubire creşte
cum creşte cinstea tot prin cinste
când omul crede şi munceşte.
129 - Ascultarea liniştită totdeauna-i de folos
- datoria este-o lege pentru cel conştiincios.
130 - O iubire cât trăieşte
nu-i nicicând nepăsătoare
- nepăsarea nimiceşte
chiar iubirea cea mai mare.
131 - Nu atinge nici cu gândul lucrul care nu-i permis
- cugetul curat e perna unde-ai cel mai dulce vis.
132 - Orice faptă necurată se sfârşeşte ruşinos
- numai cei cu căi curate vor avea sfârşit frumos.
133 - Poţi să-ţi speli de pe veşminte totdeauna orice pată
însă pata ruşinoasă de pe nume - niciodată.
134 - Nu făgădui uşor
- ce promiţi, rămâi dator.
135 - Nu-i nebun cel care crede
e nebun cel care minte
- să spui drept, iar nu minciună
de-aia ţi s-au dat cuvinte!...
136 - Nu plăti cu răul - răul, - ci-n frumosul tău răspuns
să se vadă omenia - şi pe faţă şi-n ascuns.
137 - Cel nobil nu-i numai lumină,
ci e exemplu şi căldură
el răspândeşte şi iubire,
nu numai învăţătură.
138 - Cinste-acelui ce rămâne om curat - chiar şi lipsit
cinste şi mai mult acelui ce-a răbdat c-a fost cinstit.
139 - Virtutea ce-i nevoie ca altul s-o păzească
nu merită păzită,
- tot rău o să sfârşească!
140 - Linguşirea şi mândria se iubesc şi se atrag
căci la una de cealaltă le e totdeauna drag.
141 - Uşa care niciodată n-ai s-o mai deschizi aşa
caută s-o închizi cu pace şi frumos în urma ta.
142 - Erou e-acela care are
curajul de-a lupta voios
chiar când nu-şi vede răsplătirea
nici slava Ţelului frumos.
143 - Nu-i iubire fără jertfă
nici dreptate fără rând,
nici plăcere fără muncă
nici izbândă neluptând.
144 - Frumuseţea cea mai mare nu-i cuvântul care-l spui
ci-i dovada luminoasă a înfăptuirii lui.
145 - Sunt singurătăţi pe lume care-atât de-adânc grăiesc
şi tăceri ce mai puternic decât orice grai vorbesc.
146 - Dacă n-ai să-nveţi tăcerea
n-ai să ştii nici să vorbeşti
cele mai adânci cuvinte
cu tăcerea le rosteşti.
147 - Numai după-o foame lungă simţi plăcerea de mâncare
şi frumseţea biruinţei - numai după-o luptă mare.
148 - Îndreptarea ta nu vine din afară niciodată
când nu vine dinăuntru, dintr-o inimă schimbată.
149 - Pe-un nebun nici o avere nu-l va face preţuit
pe-un cuminte nici o lipsă nu-l va face necinstit...
150 - Dă din pâinea ta o parte celui care-aşteaptă
nu-n cuvinte stă credinţa, ci s-arată-n faptă.
151 - Dă din toate, totdeauna şi oricât socoţi
dar nu cere nimănuia şi nicicât, - de poţi.
152 - Cine nu-şi dă cinstea lui
nici n-o ia pe-a nimănui.
153 - Doi ani îi trebuie-unui om
să-nveţe să vorbească
dar ca să-nveţe a tăcea,
- câţi ani să-i trebuiască?
154 - Cine-i crud c-o vietate
şi nepăsător c-un pom
sau neiubitor cu-o floare
- nu-i bun nici faţă de om.
155 - De vrei să porunceşti vreodată
învaţă mai întâi s-asculţi
- dar înţelepţii ascultării
în vremea de-astăzi nu sunt mulţi.
156 - Nu te-araţi nicicând mai bine
ce gând ai şi ce om eşti
ca atuncea când de altul
cu altcineva vorbeşti.
157 - Un cămin cald
şi-o femeie harnică şi credincioasă
sunt comori cum nu-i comoară mai de preţ
şi mai frumoasă.
158 - Doar cinstea şi dreptatea îl fac pe un popor
cinstit de alte neamuri
sau josnic tuturor.
159 - Mic e omul care-ntruna judecă greşeli străine
mare-i cel ce iartă pe-alţii,
şi se judecă pe sine.
160 - Nu făgădui din gură că-o să dai, ci dă!
- aşa
te va arăta mai bine că eşti om,
- din fapta ta!
161 - Toţi proştii pot a judeca
dar a-mpărţi dreptatea, - ba
aceasta pot numai cei drepţi
căci numai ei sunt înţelepţi.
162 - Datoria-i trebuinţa de a face şi-nţelege
din îndemnul conştiinţei tot ce-ţi spune Sfânta Lege.
163 - Cel care dă mai mult, - acela
e omul cel mai câştigat
căci totdeauna cu dobândă va strânge el ce-a semănat.
164 - De vrei să câştigi, oriunde
doi saci trebuie să ai:
unul să primeşti cadouri
iar din celălalt să dai.
165 - Nu confunda virtutea cu nici un rău pe lume
cinstit să judeci toate, şi spune-le pe nume
căci orice nume, nobil sau josnic, le-ai fi dat
virtutea-i tot virtute, păcatu-i tot păcat.
166 - Ruşinea c-ai făcut un rău
şi meriţi o mustrare,
- e semnul cel mai bun că eşti
pe căi mântuitoare.
167 - Stai de vorbă cu copiii cât mai des şi iubitor
şi-ai să vezi câte-adevăruri vei afla din gura lor.
168 - Unde nu-i înţelepciune e nevoie de-ascultare
unde nu-s nici una, este nenorocul cel mai mare.
169 - Bine-ar fi ca cei mai tineri
s-aibă vorbă mai puţină
şi mai multă ascultare
- căci doar asta dă lumină.
170 - Dacă ştii că printre oameni ai să umbli şi trăieşti
ţine minte: pe nici unul n-ai drept să-l dispreţuieşti.
171 - Batjocurile ies din minte
dar urile din simţăminte...
dispreţul de la cap porneşte
dar ura-n suflet zămisleşte.
172 - De ce te plângi de duşmani? - cum crezi a te iubi
acei pe care-i mustră tot felul tău de-a fi?
173 - Prietenul mi-arată ce pot şi ştiu să fac
duşmanul mă învaţă ce trebuie să tac.
174 - Nu spune la prieten ci ţine numa-n gând
ce nu vrei să audă duşmanul tău curând.
175 - Omului, învăţătura, nu-i prea dă nimic de-afară
ci ea numai ce-i întrânsul, mai frumos îl desfăşoară.
176 - Virtutea, doar virtutea
e tot ce datorăm
să-i învăţăm pe-aceia
pe care-i educăm.
177 - Cel care-ndrumă pe-alţii, - să fie-ntâi cinstit
om cult, dar fără cinste, ca zdreanţa e privit.
178 - Pornirea de-a-ntrerupe pe altul când vorbeşte
prostie şi-ngâmfare, nu minte, dovedeşte.
179 - Oricâte-ndrumări frumoase am da celor ce ne-ascultă
pilda ce le-o dăm cu fapta, are roada cea mai multă.
180 - Numai buna îndrumare
va-nvăţa buna purtare.
- Vai de fiul răsfăţat
care creşte ne-ndrumat,
vai de viitorul său
şi de-al cui îl creşte rău!
181 - Cuvintele urâte ce azi le-aud la noi
din fiii noştri, mâine, ni le-auzim-napoi.
182 - Puneţi înaintea celor care vreţi să-i învăţaţi
pilda oamenilor vrednici, ce-au trăit cum le-arătaţi.
183 - A-ţi arăta mânia prin semne sau cuvânt
e lucrul cel mai josnic şi prost de pe pământ.
184 - Poţi să spui, ades, prin gesturi
cât nu spui prin vorba ta:
- celui care înţelege
i-e de-ajuns ce spui aşa.
185 - Mustrarea prietenoasă, - oricât e-un om de rău,
l-ajută ca să-şi vadă, şi schimbe, drumul său.
186 - Cât de mari, a-noastre greşuri, le tăcem
cât de mici, la alţii, toate le vedem.
187 - Când copilul tău va face un păcat - şi-i pare rău
laudă-i sinceritatea, şi îi iartă pasul rău.
188 - Numai părinţii sunt pe lume
acei ce nu te pizmuiesc
şi care de-ale tale daruri
se bucură şi te iubesc.
189 - Pizma este neliniştea sufletului urâcios
de tot ce-ar vedea la alţii bun şi vrednic şi frumos.
190 - Invidia-i firească la omul necinstit
şi totuşi, ea-i un viciu şi-un drum nefericit.
191 - Invidia-i Satană că poate să urască
ce-ar fi mai mult pe lume să creadă şi iubească.
192 - Orişice virtuţi, pe lume,
au cu pizma de luptat -
nici un drept n-a fost vreodată
de veninul ei cruţat.
193 - Rostul hainei e să-mbrace trupul bine şi frumos
dacă ni-l dezbracă, are rostul cel mai ruşinos.
194 - Înjurătura-i ca noroiul ce-n sus l-arunci nesocotit
se-ntoarce totdeauna-n capul acelui ce l-a azvârlit.
195 - Ah, dacă toţi ar fi-nţelepţi
şi-ar face bine, şi-ar fi drepţi
pământu-ar fi un rai mereu...
- aşa-i un iad cumplit şi greu.
196 - Lauda, când e pe merit, fă-o tare şi pe loc
dar când nu e meritată, taci şi n-o mai fă deloc.
197 - Laudele de la alţii atunci când le merităm
cu bun-simţ, cu modestie şi smeriţi să le-ascultăm,
însă când sunt linguşire sau minciuni, - de le primim
că suntem cei mai netrebnici, - doar atâta dovedim.
198 - Cui munceşte
pâinea-i creşte
dar cui şade
pâinea-i scade.
199 - Buna creştere-i oglinda unde poţi să te priveşti
şi fereastra cea prin care te văd alţii cine eşti.
200 - Învaţă-i pe copii să fie
modeşti şi buni şi drepţi oricând
atunci cu toţii o să-i vadă
o bună creştere având.
201 - Minciuna e un rău atâta de mare şi de necinstit!
- oricărui om, ori mic, ori mare, să-i fie de nesuferit.
202 - Când îl bănuieşti vreodată
pe vreun om că te minţeşte
de te faci că-l crezi,
mai bine ai să-l vezi,
- căci îndrăzneşte.
203 - Puteţi munci cât vreţi ca fii
pe bunul drum să-i îndrumaţi,
ei cresc la fel cu cei de care
prin prietenie sunt legaţi, -
deci dacă-i vreţi pe fiii voştri
plăcuţi în faţa tuturor
să-i ajutaţi ca să-şi aleagă
prieteni buni, de felul lor.
204 - Să mănânci întotdeauna cât un om ce-i sănătos
dar să bei atâta numai cât bolnavul cel fricos.
205 - Când te prea lauzi cu virtutea
prin mers, prin gesturi şi prin grai
nu faci decât mai mulţi să vadă
că nu o ai... că nu o ai!
206 - Frumuseţea îmblânzeşte
pe oricare mânios
- spune-i, cui ţi se răsteşte,
un cuvânt şi-un gând frumos!
207 - Cei ce n-au voinţă-n ei
nu sunt flăcări ci scântei...
- n-au putere-a vieţui
mor nainte de-a trăi.
208 - Să-ţi fie prietenia averea cea mai rară
comoara nu-i un prieten, dar prietenu-i comoară.
209 - Prietenia să vă fie totdeauna ca un cult
când un prieten vă iubeşte
- voi iubiţi-l şi mai mult.
210 - Dragi prieteni,
nu-n necazuri
sau în greu
sau în nevoi
ci pierzarea voastră este-n dezbinarea dintre voi.
211 - Fiule, iubeşte munca, fie-ţi orişicât de grea
ea-i o mare trebuinţă şi un bine-n viaţa ta.
212 - Fii voios muncind, - arată-ţi mulţumirea că trăieşti
nu ştii ce nenorocire e să nu poţi să munceşti.
213 - Nu fi leneş! - totdeauna fă ceva folositor,
e atâta bucurie în al muncii tale spor!
Dar e-o vină şi-o ruşine şi-un păcat să leneveşti
- te va osândi şi pâinea ce-o mănânci, de nu munceşti.
214 - Să munceşti cu îndrăzneală pentru ce-i adevărat
Adevărul, ca şi munca, nu te lasă ruşinat.
215 - Omul cel fricos şi leneş,
cel dintâi se prăpădeşte
numai munca te ridică şi curajul te-ntăreşte.
216 - Împlinindu-ţi datoria vei fi om adevărat
numai cel ce şi-o-mplineşte va fi binecuvântat.
217 - Nu-i în cele dinafară fericirea-n viaţa ta
ci-i în cele dinăuntru, în virtute - şi prin ea.
218 - Fericirea ta o afli când pe-a altora o caţi
blestemat e cel ce râde când ai lui sunt întristaţi.
219 - Prea puţină minte capeţi
din ce alţii îţi arată,
numai din ce-nveţi tu singur
capeţi minte-adevărată.
220 - Trăind numai pentru tine eşti un om îngust şi rău
omul vrednic îşi ajută fratele-n necazul său.