Din părțile Bucovinei

1 - Ușa care niciodată s-o deschizi nu mai dorești

liniștit, frumos și pașnic s-o-nchizi când o părăsești.

2 - Nu răspunde cu ocară când ocară vei primi

- de nu te-njosești tu singur nimeni nu te va-njosi

nici nu poate să-ți păteze numele și cinstea ta

- căci ocara nu te-ajunge de nu te cobori la ea.

3 - Cine are-un bun vecin

are-un cer mereu senin.

4 - Nu orice adevăr se poate spune orișicărui ins

mulți spunându-le-adevărul deseori vrăjmași i-ai prins.

5 - Dacă lumea-ntreagă spune,

trebuie să fie drept,

cine-n contră nu se pune

este omul înțelept.

6 - Nimic nu-i mai frumos pe lume ca adevărul nicăieri

ferice viața dăruită acestei unice iubiri.

7 - Din bunul simț fă-ți lege

- și cât te ții de ea

de nici o altă lege nevoie nu-i avea.

8 - Judecata sănătoasă și cu buna-cuviință

sunt doi sfetnici care casei țin statornică ființă.

9 - Bunul simț stă-n adevăruri ce se spun,

sau nu se spun,

și-n măsura dintre ele care-o ține-un cuget bun.

10 - Cei care privesc o ceartă și-o ascultă, toți, apoi

nu vor lăuda pe unul ci-osândi-i-vor pe-amândoi.

11 - Cearta nici n-ar ține-atâta de-ar fi unul înțelept

sau din cei doi ce se ceartă careva n-ar fi nedrept.

12 - Celui vrednic îi dau cinste chiar și inșii necinstiți

- doar și-aceasta să ne-ndemne să fim vrednici și cinstiți.

13 - O minte sănătoasă îndreaptă ne-ncetat

spre cinste și virtute pe drumul cel curat.

14 - Nu judeca pe nimeni după talentul său

ci după cum lucrează de bine sau de rău.

15 - Cu bunul simț le placi la semeni,

cu bunul gând, lui Dumnezeu,

cu bunul drum la toți vei place

- silește-te să le-ai mereu.

16 - La orice cap, căciula lui:

- ce ești dator, dă orișicui.

17 - E ușor să bagi de vină

dar e greu să dai lumină,

- bagă vină orișicine

dar puțini pot face bine.

18 - Cine nu-i supus în viață față de părinții lui

n-o să fie bun prieten niciodată nimănui.

19 - Oamenii de îndrăzneală sunt și oameni de cuvânt

unui om de felu-acesta nu se cere jurământ.

20 - Ușor găsești cusur la alții

căci pot fi pete chiar și-n soare,

dar numai cel cinstit găsește

lumina binefăcătoare.

21 - Cea mai sfântă căsnicie este-atunci când se cunună

și trăiesc nedespărțite: Cuvânt bun și Faptă bună.

22 - Cel care-ți face dar un ou

ar aștepta să-i dai un bou

căci numai Bunul Dumnezeu

ne dă, nerăsplătit, mereu.

23 - Darul, cere dar asemeni, -

- numai dragostea curată

își dă totul și nu cere

de la nimenea răsplată.

24 - Cel ce-ți este numai prieten daruri mici îți dăruiește,

- daruri mai îți face numai sufletul ce te iubește.

25 - Felul cum dai face-adesea chiar mai mult ca darul tău

- cât de bun să-ți fie darul, e urât când îl faci rău.

26 - A dărui înseamnă un bine făptuit

ferice-acel ce-l face la timp și nesilit.

27 - Mai mult ca darul, mulțumește frumosul fel în care-i dat

- când nu poți da cu bucurie mai bine fă-te c-ai uitat.

28 - Mai greu îți este azi să dai

și mai ușor ți-ar fi să iai

dar mâine tot ce azi ai dat

ți se va-ntoarce minunat.

29 - Nimeni nu-i dator să facă ceea ce-i cu neputință

dar ce poate, fiecare are-o sfântă-ndatorință.

30 - Orișice s-ar întâmpla

fă-ți, ce-i datoria ta!

31 - Omul credincios își face datoria nesilit

nici de frică, nici să placă, ci din cugetul cinstit.

32 - Munca este-o-ndatorire sfântă orișicărui ins

lenea-i boala conștiinței,

- vai de cel de ea cuprins.

33 - Datoria e un lucru de plătit viața-ntreagă,

fiii mei, voi vă deprindeți să vă fie tot mai dragă

ea începe din pruncie, din cei șapte ani de-acasă

până-n clipa morții voastre,

- fie-vă mereu frumoasă.

34 - Să nu râzi de nimeni, ai și tu a-tale

să nu faci ca hârbul care-a râs de oale.

35 - Nu sări măsura bună în nimic din ce lucrezi

- tot ce-ntrece dreapta cale ca pe-un lucru rău să-l vezi.

36 - Mărturisind greșeala, dorim a repara

tot răul care-l facem simțirii altora.

37 - De n-ar fi și-n noi păcate, nu ne-am bucura atât

când vorbim de ce, la alții, ni se pare că-i urât.

38 - Din ciocnire ies scântei

din discuții ies idei.

39 - Stai de vorbă cu un altul, nu s-arați că ești deștept

ci mai limpede să iese ce e bine și e drept.

40 - Disprețul pentru alții și lauda de sine

când ești un om nevrednic, te-arată cel mai bine.

41 - Din toate relele, - acela ce-l fac jignirile mereu

se iartă cel mai anevoie,

iar de uitat e cel mai greu.

42 - Nu-s disprețuiți cu toții cei care-au păcate vrute

- dar toți au dispreț de-aceia care n-au nici o virtute.

43 - Disprețul trebuie să fie cel mai tăcut din ce simțim

când ținem calea asta bună, nespuse rele ocolim.

44 - Dragostea sau ura, pe Dreptate-o strică

ori va fi prea mare, ori va fi prea mică.

45 - Cel drept nu se despărțește de dreptate niciodată

nici când ea e înjosită,

nici când ea e înălțată.

46 - Fiul meu, e bine-n viață să ții sfatul ce ți-l spun:

fii, mai bine, totdeauna drept întâi, - apoi fii bun.

47 - Iubirea de dreptate este în mulți, a nedreptății frică

și orice om își ia răsplată pe ce-o să facă și-o să zică.

48 - Dreptatea fără Forță, e-o jalnică slăbie

fără Dreptate Forța, e-o cruntă tiranie.

49 - Prima datorie-n lume a oricui vrea om a fi

este, fără îndoială, a fi drept în orice zi.

50 - Prieten, la împrumutare,

ești acelui care n-are

- dar vrăjmaș la-napoiere

ești acelui care-ți cere.

51 - Scurtă-i pacea-ntre dușmani

ura-i lungă ani și ani,

- strâmtă-i ușa-ntre cei răi

ura-nchide căi și căi.

52 - Te răzbuni pe tine însuți

și vrăjmașu-ți fericești

când îl cerți pentru dreptate

și când minți ca să-l bârfești.

53 - Buna îndrumare este și asprime și iubire

amândouă fac copilul s-aibă minte și simțire.

54 - Priceperea cuprinde credință și veghere

pe amândouă omul să le-aibă în vedere

credința să-l ajute în orice bunătate

vegherea să-l păzească de-a altora păcate.

55 - Dacă un copil ajunge rău pe-ntregul viitor

e, de multe ori, din vina primului îndrumător

îndrumarea căpătată de vreun tânăr în vreun fel

îi formează-a doua fire peste cea născută-n el.

56 - Nimic nu-i mai puternic decât o pildă bună

cât ea, nu fac o mie de sfaturi împreună.

57 - Pilda bună e mai tare

decât orice îndrumare

chiar și decât pilda rea

- fiindcă-i rară, e așa.

58 - Copiii au mai multă nevoie de-un model

ca de nuia, - când tatăl i-nvață bunul fel.

59 - De la oameni, de la lucruri și Natură, învățăm

cum pe căile-nțelepte viața noastră s-o-ndrumăm

prin acestea fiecare, putem singuri a afla

cele ce-n copilărie n-a fost nime-a ne-nvăța.

60 - Când dăm sfaturi dar nu pilde celor care-i învățăm

ce clădim în ei c-o mână, cu cealaltă dărâmăm.

61 - Când fapta și cuvântul vor merge împreună

vor face pentru tine oriunde-o treabă bună.

62 - Frumusețea nu-i nevoie ca să ți-o mai măsluiești

urâțenia vopsită și mai mult ți-o urâțești.

63 - Făgăduim întotdeauna precum gândim și cum sperăm

dar împlinim cât nu ne temem că nu vom mai primi ce dăm.

64 - Încet făgăduiește

dar grabnic împlinește.

65 - Femeia să se poarte cinstită orișicând

acesta va fi-un bine al ei în primul rând.

66 - Nu osândi femeia care

o slăbiciune vezi că are,

căci cine știe ce calvar

îi face sufletul amar.

67 - Cinstire-ntotdeauna femeii să-i arați

căci toți suntem în lume ori fii, ori soți, ori frați.

68 - Gelozia-i cea mai tristă formă-a dragostei de sine

fiara cea mai nesupusă și ne-nstare-a face bine.

69 - Gelozia e-ndoială și pornire furioasă

ea aprinde fără flăcări și o viață și o casă.

70 - Gelozia-i cea mai mare dintre rele-n căsnicie

cel orbit de ea e-n stare de-orișicare nebunie,

de-ți vrei liniștită casa și-ți vrei inima-mpăcată

nu-i da loc în al tău suflet geloziei niciodată.

71 - Pe mulți îi spune-adesea ce caută și ce vor

un gest și-un semn - mai bine ca toată vorba lor.

72 - Geloșii sunt pe lume cei mai nefericiți

de ei la toți li-e silă, de toți sunt neiubiți

- bănuitor întruna, și rău și furios,

nenorocit, și singur, e sufletul gelos.

73 - Mai bine pierde-o glumă decât un prieten bun

- urâți ajung flecarii ce numai bancuri spun.

74 - Omul care flecărește nu ajunge la nimic

un nesuferit devine - și sfârșește un calic.

75 - Iertăm adeseori pe-aceia ce ne-au bârfit, uitând apoi,

dar nu-i iertăm pe-aceia care îi judecăm, bârfindu-i noi.

76 - Ierți atâta cât iubești

- și cât ierți, atâta ești.

77 - Niciodată urâciosul, meritul nu-ți va ierta

- totdeauna invidia va bârfi și judeca.

78 - Mor orice pizmași odată,

numai pizma niciodată.

Mor pizmașii de sub soare

numai pizma nu mai moare.

Mor pizmașii rând pe rând

pizma nu moare nicicând.

- Cât trăiește cel vrăjmaș

o să fie și-un pizmaș.

79 - Pizma este o furie ce nu poate suporta

bunurile și talentul și frumsețea altuia.

80 - Oamenii ce se iubesc

deseori se cicălesc,

- când e dragostea curată

ea prin toate se arată.

81 - Invidia este oarbă de aceea umblă-așa

împroșcând în orișicine care iese-n calea sa.

82 - Unii prețuiesc femeia după haina de pe sine

alții după cea din suflet - cred că asta e mai bine.

83 - Nu trebuie să-njuri pe nimeni

nici bun, nici rău, nici nalt, nici mic,

nu trebuie să-njuri niciunde,

în nici un fel, și de nimic.

84 - Cel ce s-a-nșelat pe sine sufere doar el apoi

cel ce l-a-nșelat pe altul o să sufere-amândoi.

85 - Numai sufletul netrebnic poate fi înșelător

numai sufletul netrebnic poate fi-nșelat ușor.

86 - Înșelătoria este meșteșugul cel murdar

care întinează fața de nu se mai spală iar.

87 - Neîncrederea în oameni ce-o avem de multe ori

le slujește-ndreptățire spre-a ne fi înșelători.

88 - Ca să faci bine cuiva

tu pe altul nu-nșela,

- căci spărtura e mai rea

decât peticul din ea.

89 - Nu totdeauna se înșală acei ce nu văd ca și noi

adesea ne-nșelăm noi singuri, dar nu vedem decât apoi

- când cineva vorbește altfel de-același lucru, nu striga,

ci vezi, din partea dinspre dânsul, de nu cumva se vede-așa.

90 - Munte, fără munte - poate

poate pomul - fără pom,

piatră fără piatră - poate,

- dar nu omul fără om.

91 - Ajută-te cu alții, de ești de omenie,

așa e legea firii: tu lui și dânsul ție.

92 - Întrebarea cea prostească nici nu merită răspuns

- nu te-opri cu nesimțitul, lasă-l unde l-ai ajuns.

93 - Nu-i destulă-nțelepciune în nimic ce face-oricare

când nu este-n ea iubire, bunătate și răbdare.

94 - Dacă vrei să umbli bine

și să ai un bun sfârșit

să-l întrebi pe cel-în-vârstă

și s-asculți pe cel pățit.

95 - Este-o mare nebunie să te crezi cel mai cuminte

sunt atâți mai buni ca tine și-napoi și înainte.

96 - Adevărata-nțelepciune nu-i doar a ști ce este rău

ci-i a-ndrepta către mai bine

pe toți câți ies în drumul tău.

97 - Totul se învață... chiar virtutea toată

numai s-ai voință tare și curată.

98 - Cu cât mai mare-i judecata,

cu-atât mai mică e iubirea

cu cât mai aspră e dreptatea

e mai puțină mulțumirea.

99 - Nu-i destulă cumpătare

nici virtute-n omul care

judecând pe alții n-are

nici iubire, nici răbdare.

100 - Ferește-te viața-ntreagă să judeci după-nfățișare

pe nici un om,

în nici o vreme,

oricine-ar fi

și orice-ar pare.

101 - Bunul simț și judecata pașnică și sănătoasă

sunt doi sfetnici ce duc pace și lumină-n orice casă.

102 - Adevărul și Dreptatea sunt averea tuturor

- nici a cui le-a spus întâiul,

nici a celui următor.

103 - Iubiți sfaturile bune și mustrările iubiți

iar nu laudele - ele nu vă fac mai buni, să știți.

104 - Vei păcătui-mpotriva bunei-cuviințe dacă

lauzi prea peste măsură, orișicine ce-o să facă.

105 - Ne bucurăm de bunii oameni

ce laudă în noi ce-i bun

dar ne-ntristăm când prea mulți alții

nedrepte laude ne spun.

106 - Dorința de-a primi un merit

o laudă ce ne-auzim

ne-ajută, întărind virtutea

spre binele ce-l năzuim.

107 - A lăuda din suflet, un lucru bun, e-un fel

de-a ajuta tu însuți cu mâna ta, la fel.

108 - Oamenii cei vrednici care merită-a fi lăudați

vor primi mai cu plăcere ca să fie criticați.

109 - Dintre toate câte-s rele, înțelegem toți ușor

că nici una nu-i ca lenea, mai spre răul tuturor.

110 - Lauda-i o lingușire mai ascunsă și mai fină

orișicine-o vrea, își face calea de primejdii plină.

111 - Cui îi place lingușirea

o să-i placă și bârfirea

amândouă-s patimi rele,

- vai de cei dedați la ele.

112 - A munci e-o datorie pentru orice om, oricând

cine nu și-o împlinește, merită să stea flămând.

113 - Stomac gol, șorț de mătase

asta bagă boală-n oase

și nefericirea-n case,

- haine scurte și-mpănate

bagă sufletu-n păcate

de nu-i cine-a le mai scoate.

114 - Luxul și mândria

frați cu nebunia.

115 - Luxul e păcat de moarte

cât e cineva lipsit, -

nu-i al tău ce-ți prisosește;

- dă-l la cel nenorocit.

116 - Masa este-ntăritoare

cunoștinții-ncepătoare,

prieteniei mijlocire

iar iubirii, mai iubire.

117 - Tunde-ți oile că-s oi

dar să nu le și jupoi, -

- ia cinstit ce e cu drept

dar să nu pui mâna-n piept.

118 - Cel în stare de-o minciună nu e vrednic om pe lume

cel ce nu știe să tacă nu e vrednic să îndrume.

119 - Săvârșești o nedreptate

când întreci măsura-n toate.

120 - Nimeni n-a mințit vreodată dintr-un gând de-a face bine

mincinosul caută numai să câștige pentru sine.

121 - Om e numai cel ce are o purtare omenească

- nu trăiește să mănânce ci mănâncă să trăiască.

122 - Mândria cea rănită

e încă și mai rea

ca fiara cea lovită,

- păzește-te de ea.

123 - Cu cât vrea cineva să pară

mai mare, - cu atât mai mic

și mai netrebnic o s-apară

și mai de râs și mai calic.

124 - Dacă-n noi n-ar fi mândrie, n-am bârfi pe-a nimănui

- nici pe-a altora n-o vede cine n-ar avea pe-a lui.

125 - Mândria ca și foamea-i mama

celor mai rele hotărâri

căci ea te face în atâtea

primejdii grele să te vâri.

126 - Mândria ca și foamea-i mama

celor mai rele hotărâri

căci ea te face în atâtea

primejdii grele să te vâri. .

127 - Moda-i un tiran de care doar cel bun se liberează

și acela ce deasupra poftelor firești s-așează.

128 - Voința crește prin voință

iubirea prin iubire crește

cum crește cinstea tot prin cinste

când omul crede și muncește.

129 - Ascultarea liniștită totdeauna-i de folos

- datoria este-o lege pentru cel conștiincios.

130 - O iubire cât trăiește

nu-i nicicând nepăsătoare

- nepăsarea nimicește

chiar iubirea cea mai mare.

131 - Nu atinge nici cu gândul lucrul care nu-i permis

- cugetul curat e perna unde-ai cel mai dulce vis.

132 - Orice faptă necurată se sfârșește rușinos

- numai cei cu căi curate vor avea sfârșit frumos.

133 - Poți să-ți speli de pe veșminte totdeauna orice pată

însă pata rușinoasă de pe nume - niciodată.

134 - Nu făgădui ușor

- ce promiți, rămâi dator.

135 - Nu-i nebun cel care crede

e nebun cel care minte

- să spui drept, iar nu minciună

de-aia ți s-au dat cuvinte!...

136 - Nu plăti cu răul - răul, - ci-n frumosul tău răspuns

să se vadă omenia - și pe față și-n ascuns.

137 - Cel nobil nu-i numai lumină,

ci e exemplu și căldură

el răspândește și iubire,

nu numai învățătură.

138 - Cinste-acelui ce rămâne om curat - chiar și lipsit

cinste și mai mult acelui ce-a răbdat c-a fost cinstit.

139 - Virtutea ce-i nevoie ca altul s-o păzească

nu merită păzită,

- tot rău o să sfârșească!

140 - Lingușirea și mândria se iubesc și se atrag

căci la una de cealaltă le e totdeauna drag.

141 - Ușa care niciodată n-ai s-o mai deschizi așa

caută s-o închizi cu pace și frumos în urma ta.

142 - Erou e-acela care are

curajul de-a lupta voios

chiar când nu-și vede răsplătirea

nici slava Țelului frumos.

143 - Nu-i iubire fără jertfă

nici dreptate fără rând,

nici plăcere fără muncă

nici izbândă neluptând.

144 - Frumusețea cea mai mare nu-i cuvântul care-l spui

ci-i dovada luminoasă a înfăptuirii lui.

145 - Sunt singurătăți pe lume care-atât de-adânc grăiesc

și tăceri ce mai puternic decât orice grai vorbesc.

146 - Dacă n-ai să-nveți tăcerea

n-ai să știi nici să vorbești

cele mai adânci cuvinte

cu tăcerea le rostești.

147 - Numai după-o foame lungă simți plăcerea de mâncare

și frumsețea biruinței - numai după-o luptă mare.

148 - Îndreptarea ta nu vine din afară niciodată

când nu vine dinăuntru, dintr-o inimă schimbată.

149 - Pe-un nebun nici o avere nu-l va face prețuit

pe-un cuminte nici o lipsă nu-l va face necinstit...

150 - Dă din pâinea ta o parte celui care-așteaptă

nu-n cuvinte stă credința, ci s-arată-n faptă.

151 - Dă din toate, totdeauna și oricât socoți

dar nu cere nimănuia și nicicât, - de poți.

152 - Cine nu-și dă cinstea lui

nici n-o ia pe-a nimănui.

153 - Doi ani îi trebuie-unui om

să-nvețe să vorbească

dar ca să-nvețe a tăcea,

- câți ani să-i trebuiască?

154 - Cine-i crud c-o vietate

și nepăsător c-un pom

sau neiubitor cu-o floare

- nu-i bun nici față de om.

155 - De vrei să poruncești vreodată

învață mai întâi s-asculți

- dar înțelepții ascultării

în vremea de-astăzi nu sunt mulți.

156 - Nu te-arați nicicând mai bine

ce gând ai și ce om ești

ca atuncea când de altul

cu altcineva vorbești.

157 - Un cămin cald

și-o femeie harnică și credincioasă

sunt comori cum nu-i comoară mai de preț

și mai frumoasă.

158 - Doar cinstea și dreptatea îl fac pe un popor

cinstit de alte neamuri

sau josnic tuturor.

159 - Mic e omul care-ntruna judecă greșeli străine

mare-i cel ce iartă pe-alții,

și se judecă pe sine.

160 - Nu făgădui din gură că-o să dai, ci dă!

- așa

te va arăta mai bine că ești om,

- din fapta ta!

161 - Toți proștii pot a judeca

dar a-mpărți dreptatea, - ba

aceasta pot numai cei drepți

căci numai ei sunt înțelepți.

162 - Datoria-i trebuința de a face și-nțelege

din îndemnul conștiinței tot ce-ți spune Sfânta Lege.

163 - Cel care dă mai mult, - acela

e omul cel mai câștigat

căci totdeauna cu dobândă va strânge el ce-a semănat.

164 - De vrei să câștigi, oriunde

doi saci trebuie să ai:

unul să primești cadouri

iar din celălalt să dai.

165 - Nu confunda virtutea cu nici un rău pe lume

cinstit să judeci toate, și spune-le pe nume

căci orice nume, nobil sau josnic, le-ai fi dat

virtutea-i tot virtute, păcatu-i tot păcat.

166 - Rușinea c-ai făcut un rău

și meriți o mustrare,

- e semnul cel mai bun că ești

pe căi mântuitoare.

167 - Stai de vorbă cu copiii cât mai des și iubitor

și-ai să vezi câte-adevăruri vei afla din gura lor.

168 - Unde nu-i înțelepciune e nevoie de-ascultare

unde nu-s nici una, este nenorocul cel mai mare.

169 - Bine-ar fi ca cei mai tineri

s-aibă vorbă mai puțină

și mai multă ascultare

- căci doar asta dă lumină.

170 - Dacă știi că printre oameni ai să umbli și trăiești

ține minte: pe nici unul n-ai drept să-l disprețuiești.

171 - Batjocurile ies din minte

dar urile din simțăminte...

disprețul de la cap pornește

dar ura-n suflet zămislește.

172 - De ce te plângi de dușmani? - cum crezi a te iubi

acei pe care-i mustră tot felul tău de-a fi?

173 - Prietenul mi-arată ce pot și știu să fac

dușmanul mă învață ce trebuie să tac.

174 - Nu spune la prieten ci ține numa-n gând

ce nu vrei să audă dușmanul tău curând.

175 - Omului, învățătura, nu-i prea dă nimic de-afară

ci ea numai ce-i întrânsul, mai frumos îl desfășoară.

176 - Virtutea, doar virtutea

e tot ce datorăm

să-i învățăm pe-aceia

pe care-i educăm.

177 - Cel care-ndrumă pe-alții, - să fie-ntâi cinstit

om cult, dar fără cinste, ca zdreanța e privit.

178 - Pornirea de-a-ntrerupe pe altul când vorbește

prostie și-ngâmfare, nu minte, dovedește.

179 - Oricâte-ndrumări frumoase am da celor ce ne-ascultă

pilda ce le-o dăm cu fapta, are roada cea mai multă.

180 - Numai buna îndrumare

va-nvăța buna purtare.

- Vai de fiul răsfățat

care crește ne-ndrumat,

vai de viitorul său

și de-al cui îl crește rău!

181 - Cuvintele urâte ce azi le-aud la noi

din fiii noștri, mâine, ni le-auzim-napoi.

182 - Puneți înaintea celor care vreți să-i învățați

pilda oamenilor vrednici, ce-au trăit cum le-arătați.

183 - A-ți arăta mânia prin semne sau cuvânt

e lucrul cel mai josnic și prost de pe pământ.

184 - Poți să spui, ades, prin gesturi

cât nu spui prin vorba ta:

- celui care înțelege

i-e de-ajuns ce spui așa.

185 - Mustrarea prietenoasă, - oricât e-un om de rău,

l-ajută ca să-și vadă, și schimbe, drumul său.

186 - Cât de mari, a-noastre greșuri, le tăcem

cât de mici, la alții, toate le vedem.

187 - Când copilul tău va face un păcat - și-i pare rău

laudă-i sinceritatea, și îi iartă pasul rău.

188 - Numai părinții sunt pe lume

acei ce nu te pizmuiesc

și care de-ale tale daruri

se bucură și te iubesc.

189 - Pizma este neliniștea sufletului urâcios

de tot ce-ar vedea la alții bun și vrednic și frumos.

190 - Invidia-i firească la omul necinstit

și totuși, ea-i un viciu și-un drum nefericit.

191 - Invidia-i Satană că poate să urască

ce-ar fi mai mult pe lume să creadă și iubească.

192 - Orișice virtuți, pe lume,

au cu pizma de luptat -

nici un drept n-a fost vreodată

de veninul ei cruțat.

193 - Rostul hainei e să-mbrace trupul bine și frumos

dacă ni-l dezbracă, are rostul cel mai rușinos.

194 - Înjurătura-i ca noroiul ce-n sus l-arunci nesocotit

se-ntoarce totdeauna-n capul acelui ce l-a azvârlit.

195 - Ah, dacă toți ar fi-nțelepți

și-ar face bine, și-ar fi drepți

pământu-ar fi un rai mereu...

- așa-i un iad cumplit și greu.

196 - Lauda, când e pe merit, fă-o tare și pe loc

dar când nu e meritată, taci și n-o mai fă deloc.

197 - Laudele de la alții atunci când le merităm

cu bun-simț, cu modestie și smeriți să le-ascultăm,

însă când sunt lingușire sau minciuni, - de le primim

că suntem cei mai netrebnici, - doar atâta dovedim.

198 - Cui muncește

pâinea-i crește

dar cui șade

pâinea-i scade.

199 - Buna creștere-i oglinda unde poți să te privești

și fereastra cea prin care te văd alții cine ești.

200 - Învață-i pe copii să fie

modești și buni și drepți oricând

atunci cu toții o să-i vadă

o bună creștere având.

201 - Minciuna e un rău atâta de mare și de necinstit!

- oricărui om, ori mic, ori mare, să-i fie de nesuferit.

202 - Când îl bănuiești vreodată

pe vreun om că te mințește

de te faci că-l crezi,

mai bine ai să-l vezi,

- căci îndrăznește.

203 - Puteți munci cât vreți ca fii

pe bunul drum să-i îndrumați,

ei cresc la fel cu cei de care

prin prietenie sunt legați, -

deci dacă-i vreți pe fiii voștri

plăcuți în fața tuturor

să-i ajutați ca să-și aleagă

prieteni buni, de felul lor.

204 - Să mănânci întotdeauna cât un om ce-i sănătos

dar să bei atâta numai cât bolnavul cel fricos.

205 - Când te prea lauzi cu virtutea

prin mers, prin gesturi și prin grai

nu faci decât mai mulți să vadă

că nu o ai... că nu o ai!

206 - Frumusețea îmblânzește

pe oricare mânios

- spune-i, cui ți se răstește,

un cuvânt și-un gând frumos!

207 - Cei ce n-au voință-n ei

nu sunt flăcări ci scântei...

- n-au putere-a viețui

mor nainte de-a trăi.

208 - Să-ți fie prietenia averea cea mai rară

comoara nu-i un prieten, dar prietenu-i comoară.

209 - Prietenia să vă fie totdeauna ca un cult

când un prieten vă iubește

- voi iubiți-l și mai mult.

210 - Dragi prieteni,

nu-n necazuri

sau în greu

sau în nevoi

ci pierzarea voastră este-n dezbinarea dintre voi.

211 - Fiule, iubește munca, fie-ți orișicât de grea

ea-i o mare trebuință și un bine-n viața ta.

212 - Fii voios muncind, - arată-ți mulțumirea că trăiești

nu știi ce nenorocire e să nu poți să muncești.

213 - Nu fi leneș! - totdeauna fă ceva folositor,

e atâta bucurie în al muncii tale spor!

Dar e-o vină și-o rușine și-un păcat să lenevești

- te va osândi și pâinea ce-o mănânci, de nu muncești.

214 - Să muncești cu îndrăzneală pentru ce-i adevărat

Adevărul, ca și munca, nu te lasă rușinat.

215 - Omul cel fricos și leneș,

cel dintâi se prăpădește

numai munca te ridică și curajul te-ntărește.

216 - Împlinindu-ți datoria vei fi om adevărat

numai cel ce și-o-mplinește va fi binecuvântat.

217 - Nu-i în cele dinafară fericirea-n viața ta

ci-i în cele dinăuntru, în virtute - și prin ea.

218 - Fericirea ta o afli când pe-a altora o cați

blestemat e cel ce râde când ai lui sunt întristați.

219 - Prea puțină minte capeți

din ce alții îți arată,

numai din ce-nveți tu singur

capeți minte-adevărată.

220 - Trăind numai pentru tine ești un om îngust și rău

omul vrednic își ajută fratele-n necazul său.