Din părțile Maramureșului
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Cu toți semenii în pace totdeauna să trăiești
doar cu patimile tale pururi să te războiești.
2 - Pacea sufletului vostru de voiți a v-o păstra
să disprețuiți întruna tot ce-o poate tulbura.
3 - Viața ta-i doar pentru alții
moartea-i pentru tine
fă așa ca pe-amândouă să le treci cu bine.
4 - Nu-i sigură la nimeni viața
dar moartea-i sigură oricui
de-aceea tot ce faci fă astfel
cu vrednicie să apui.
5 - Dacă plângi pentru oricare, în curând ai să orbești,
dacă dai la orice mână nu-i mult până sărăcești,
dacă fără cumpătare risipești mereu și dai
în curând, în grele lipsuri ai dori - și n-o să ai.
6 - Cel mai bun om nu-i acela ce nu fură și nu minte
ci-i acela care-acestea nici măcar nu-i trec prin minte.
7 - Omul nobil și-nțelept
este omul bun și drept.
8 - Bunătatea și Iertarea și Dreptatea și Iubirea
datorii sunt tuturora - le arată chiar și firea.
9 - Mai bine să lași virtute la copiii tăi când pleci
decât aur, căci virtutea e-o avere pentru veci
și virtutea îi va face fericiți și cu puțin
însă aurul aduce numai ură și venin.
10 - Calomnia s-o primești
ca pământul ce-l lovești
și ca piatra de tăcut
- dacă-i bine ce-ai făcut.
11 - Fapta bună, niciodată
de bârfire nu-i pătată.
12 - Cearta este-o nebunie, căci urând pe celălalt
omul însuși își aprinde chiar avutul cel mai-nalt.
13 - Omul bun întotdeauna se ferește să se certe
iar pe cei care se ceartă, îi ajută să se ierte.
14 - Cearta-i nebunie-oriunde căci mânia-i o beție
care-ntunecă, - de omul nici mai vede nici mai știe! -
și-atunci face fapte care le va plânge viața-ntreagă
- fericit acel ce-n certuri, nici începe, nici se bagă.
15 - Să iubim și prietenia și-adevărul cât trăim
dar mai mult ca prietenia, adevărul să-l iubim.
16 - Cel cinstit nu face răul niciodată, - nesilit -
cinstea lui e cea mai tare lege dinspre ce-i oprit.
17 - Omului bătrân oriunde să-i dai cinstea bătrâneții
căci atunci afla-vei cinste pe cărările vieții.
18 - A trăi cinstit e una cu-a trăi frumos și drept
numai cel ce-așa trăiește, este omul înțelept.
19 - Nu-ți vorbi de rău dușmanul, dacă este om cinstit
nici nu-ți lăuda un prieten dacă-i om nelegiuit.
20 - Să ai-nainte necurmat
un țel înalt și minunat, -
și prin străini și între-ai tăi
să mergi spre ei, pe bune căi,
căci dacă-i Țelul luminos
tot drumul tău va fi frumos.
21 - Datoria spre-un părinte este-aproape ca spre-un zeu
fiul credincios va pune ceva sfânt în ea, mereu.
22 - Niciodată n-o să dăm
cât spre-un tată datorăm
- de-am plăti, oricât de greu
mamei-i datorăm mereu.
23 - Va plăti amar acela ce-și ceartă tatăl său bătrân
orice cuvânt urât se face un jar ce îi va arde-n sân.
24 - Fii vrednic de părinții tăi
urmând a lor frumoase căi.
25 - Vai de copilul blestemat
ce-și pierde numele curat
ferice fiul credincios
ce-și face-un nume mai frumos.
26 - Cum poți să fii tu bun cu alții
când poți fi rău cu mama ta?
- iar dacă poți, cu-atât mai tare
arați că inima ți-e rea.
27 - Să știe orice fiu certat
că nu mânia l-a mustrat,
ci dragostea l-a pedepsit
ca să-l ajute-a fi cinstit.
28 - Mai bine e să judeci greșeala ta oricând
decât greșeli străine să umbli judecând.
29 - Toți știu să judece pe alții
mai bine decât cauza lor
- oricând, în propria lor cauză,
nu-i nimeni bun judecător.
30 - Despre oamenii cei harnici, unii rău zic, alții bine
despre oamenii cei leneși, nu spune nimic bun nime.
31 - Prin faptele dreptății putem ajunge drepți
prin cinste și-nfrânare, puternici și-nțelepți.
32 - Omul cumpătat e-acela ce vorbește măsurat
și când trebuie răspunde numai ce-a fost întrebat.
33 - Omul cel stăpân pe sine
este cumpătat în toate
și ia doar ce se cuvine
chiar și-atunci când totul poate.
34 - E frumos, nu cel bogat
ci cel drept și cumpătat.
35 - Nici frumsețea și nici banul nu fac omul fericit
fericit e numai omul cumpătat și liniștit.
36 - În mâncări și-n băutură, în veșminte și-n cămară
ține-te de cumpătare - și-năuntru și-n afară.
37 - Traiul greu și-nstrăinat
te învață cumpătat.
38 - Omul cel curat iubește curățenia frumoasă
nici la trup și nici la suflet nu-i murdar
și nu miroasă.
39 - Norocul poate-aduce-o masă
cât mai cu multe și mai mare,
dar numai cumpătarea face
să ai la masă-ndestulare.
40 - Mai degrab ascultă omul de nuia ca de cuvânt
și mai mult de frica legii decât din îndemnul sfânt.
41 - De cuvânt te-ncredințează, mai curând decât de ban
rar cuvântul nu ți-e prieten, banul rar nu ți-e dușman.
42 - Limba nu e ghimpe,
- nu-nțepa cu ea!
pune-ți în cuvinte
bunătatea ta!
43 - Cuvântu-i umbra faptei, - când el e undeva
să știi că-n scurtă vreme și fapta va urma.
44 - Când spui ceva-mpotrivă, să cauți să spui așa
ca omul să nu simtă nimic în contra sa.
45 - Cei care prin cuvântul lor
fac numai silă tuturor
poți cel mai greu a-i suferi
- o, de-ar tăcea, ce bine-ar fi!
46 - Omul cel cu suflet nobil face darul chibzuit
nici mai mic și nici mai mare decât este potrivit
nici nu merge prea devreme, nici n-așteaptă prea târziu...
- înțelepți sunt acei oameni care lucru-acesta-l știu.
47 - La sărac și la străin
dă-i cât poți, (chiar și puțin)
dar, în cel mai dulce fel,
- căci și tu poți fi ca el.
48 - Celui care dă la alții
și ceilalți o să-i dea lui
însă nimeni nu dă celui care nu dă nimănui.
49 - Cel ce-și face datoria în momentul cel mai greu
trebuie, cu cea mai mare cinste, să-l privești mereu.
50 - Fie cât de mic un dar,
nu rămâne în zadar, -
totdeauna-n urma lui
un câștig o să-ți adui.
51 - Mândru poți fi doar atuncea când uiți multele-ți păcate
dacă n-ai uita de ele, ai avea priviri plecate.
52 - Dacă-n stările de vorbă nu te cerți și nu te-aprinzi
ai o minte înțeleaptă, și cu dragostea cuprinzi.
53 - Pe cel mai deștept ca tine să-l asculți și să-l urmezi,
pe cel care-ți este-asemeni ca pe-un prieten bun să-l vezi,
pe cel mai puțin ca tine să-l înveți cuviincios,
- asta o să te arate c-ai un caracter frumos.
54 - Despre fiecare lucru, poți în două feluri spune -
cel mai însemnat e însă gândurile să le-ai bune.
55 - Doar aceea e iubire care tot ce-atinge-n drum
nu-ntinează ci sfințește, răspândind ceresc parfum.
56 - Tu ferește-ți pașii tăi
niciodată să-ți aduni
nici iubirea celor răi
dar nici ura celor buni.
57 - În dreptate sunt cuprinse celelalte virtuți toate
când și-n suflet și-n afară e cu-adevărat dreptate.
58 - Dreptatea este împlinirea a tot ce omul e dator
iar nedreptatea, nepăsarea spre ce dator e tuturor.
59 - Doar prin dreptate poți fi drept
prin cunoștință înțelept,
prin cumpătare, cumpătat
prin toate, - om adevărat.
60 - Să nu te duci cu alții în fața judecății
nainte de-a sta singur în cumpăna dreptății.
61 - Numai Dreptatea este dreaptă și numai Legea-i legiuită
acel ce n-are să le calce, cunoaște calea cea cinstită.
62 - Cel ce umblă în dreptate are cugetu-mpăcat
cel ce umblă-n nedreptate este pururi zbuciumat.
63 - Când ești slab, întotdeauna de dușman să te ferești
căci el vede prima dată cel mai bine când greșești.
64 - Înțelepții sunt aceia care pot și care vor
să învețe lucruri bune chiar de la vrăjmașii lor.
65 - Dușmănia-ntre vecini
e mai rea ca-ntre străini
de aceea fii cât poți
prieten cu vecinii toți.
66 - Cum poți face mai mult rău
celui ce-i vrăjmașul tău?
- să-i faci bine-n orice fel
orișicând te vezi cu el.
67 - Ca să fii om al virtuții mai întâi te fă-nțelept
iar apoi trăiește-n cinste pentru tot ce-i bun și drept.
68 - Sunt tineri plini de minte, cum sunt bătrâni nebuni -
nu timpul ne învață a fi-nțelepți și buni
ci buna-nvățătură și cugetul din noi
- cel ce le are-i aur, iar cel ce nu, - gunoi.
69 - Mai bine fă-ți copiii cuminți decât bogați
căci mintea o să-i facă, nu aurul - stimați.
70 - Cunoștința-i înc-un soare
pentru omul care-o are.
71 - Ostenește pentru fapte nu numai pentru cuvinte
faptele au roada-n urmă, iar cuvintele-nainte.
72 - E mai bine înainte să gândești la faptă
căci pe urmă fapta zboară, nu te mai așteaptă.
73 - Cunoști felul cel cuminte,
cunoști felul nebunesc
nu numai după-a lor fapte,
ci și după ce doresc.
74 - Fapta bună n-o pătează orișicâtă vorbă rea
orișicine-ar arunca-o, nu ajunge pân-la ea.
75 - De la vorbă treci la faptă... și vei auzi-n curând
pe mulți oameni, despre tine, numai binele spunând.
76 - Nu prin haine sau prin nume
ai s-ajungi cinstit în lume
ci prin cinste și dreptate
ți-auzi vorbe lăudate.
77 - Nu-i pe lume mai frumoasă și mai de dorit cunună
decât Cinstea, Omenia, Dragostea și Fapta bună.
78 - Orice faptă rușinoasă, cu rușine-i osândită
orice faptă de iubire, cu iubire-i prețuită.
79 - Oare faptele frumoase să nu aibă următori
cum au faptele urâte, printre oameni, deseori?
- Mult mai mulți urmează-o faptă bună decât una rea
lumea-i rea,
căci prea puțini sunt cei cu pildă bună-n ea.
80 - Fiecare-și are chipul care Soarta i l-a dat
cine-și măsluiește fața, săvârșește-un greu păcat
măsluirea fețe-i semnul unei mari nerușinări
ea, arată-un suflet josnic, doritor de desfrânări.
81 - Soției i se dă inelul ca s-o arate că-i soție
căci de n-ar fi nerușinarea, inel n-ar trebui să fie.
82 - Tăcerea și ne-mpodobirea sunt cele două frumuseți...
- femeii ce le dovedește, arată-i cel mai mare preț.
83 - Când femeia-o vezi tăcând
prețuiește-o orișicând
căci tăcerea-i semnul rar
că-i un suflet plin de har.
84 - Pentru ce-i adevărat
tu vorbește măsurat
- când începi să flecărești
nu-l înalți ci-l înjosești.
85 - Flecar e orișicine vorbește ne-ntrebat
și spune câte toate, plăcându-i ascultat.
86 - Spusa celui vorbăreț
e ca opinca fără preț
- de prea mult umblat cu ea
nime-n lume n-o mai vrea.
87 - Cel mai greu este să tacă, pentru omul cel flecar
el vorbește și vorbește chiar când trăncăne-n zadar
cei din jur îl mai ascultă
- sau mai zic un cuvințel
iar pe urmă toți îl lasă, săturați, și fug de el.
88 - Nici cu gura, nici cu ochiul, nici cu mâna să n-arați
gesturi care rușinează ochii cei nevinovați
nici în gesturi, nici în semne nu se cade ca să pui
înțelesuri ce nu-i voie cu cuvântul să le spui.
89 - Cei ce glumesc prea mult și-mpung,
- nesuferiți la toți ajung.
90 - Gluma veselă chiar dacă e plăcută și dorită
când e prea multă devine tuturor nesuferită.
91 - Nesocotit e-a te sili să faci mereu la glume
să cauți mereu a-ți bate joc
și-a-ți face râs de lume.
92 - Bătrânii, între tineri, glumească foarte rar
căci gluma-i nesărată, iar râsul e amar
- iar tinerii-ntre vârstnici e și mai fără rost
acel ce-și va permite, afla-l-vor toți că-i prost.
93 - Adeseori îți trebuie-ani, un prieten să-ți găsești
și-o glumă proastă e de-ajuns, să-l pierzi și să-l rănești.
94 - Cui îi place prea mult gluma, des ajunge bârfitor
și curând o să sfârșească în disprețul tuturor.
95 - Nu batjocori prin glume nici un om de nici un fel
gluma ta o să-l ațâțe a te înjosi și el.
96 - Gluma proastă-i mojicie,
- mojicia-i starea rea
vai de cei care se lasă coborâți până la ea.
97 - Să ocolim greșeala nu numai de vreo teamă
răspunderea credinței e încă mai de seamă.
98 - Că nu știu cum e bine, - e cauza pentru care
greșesc atâția oameni,
- arată-le iertare!
99 - Sunt greșeli ce pot fi lesne înțelese și iertare, -
însă nu-s greșeli acelea care-au devenit păcate!
100 - Celor care-și cer iertare sincer pentru ce-au greșit
dă-le-o totdeauna-ntreagă și cu sufletul grăbit.
101 - Nesimțitul, este omul care și la adunare
ca să-i vadă toți prostia, vine beat, cu gură mare.
102 - Sunt fățarnici și netrebnici cei ce zic,
dar nu mai fac
căci cei vrednici și de treabă,
făptuiesc frumos - și tac.
103 - De gura lumii să nu-ți pese,
că nu-i puterea ta s-o-ncui
fă binele tăcut, - și lasă-l pe fiecare-n treaba lui.
104 - Ura roade omul rău
ca rugina fierul său.
105 - Cel invidios urăște pe-orice om de lângă el,
nu fiindcă n-are dânsul, ci fiindcă are-acel.
106 - Pizmașul face singur, lui, cel mai mare rău
nu-i nimenea asemeni, ca el, dușmanul său.
107 - Pizma este începutul orișicăror dezbinări
totdeauna, la pierzare duc urâtele-i cărări.
108 - Cine nu-i invidiat
e netrebnic și uitat
- cine-i vrednic și iubit
totdeauna-i pizmuit.
109 - Olarii pizmuiesc olarii, meseriașii, pe de-ai lor,
un cântăreț pe cântărețul, și-un cerșetor pe cerșetor
acei ce au aceleași nume se pizmuiesc și s-ar stârpi
- numai acei ce au iubirea cerească, nu pot pizmui.
110 - Mai bine s-ai în pântec șarpe decât în suflet pizmă rea
pe șarpe-l poți vărsa afară, dar pizma n-o mai poți vărsa
pe șarpe-l potolești cu lapte
- și pân-la urmă poți să-l scoți
dar pizma cuibărită-n suflet n-o potolești și n-o mai poți.
111 - Mai bine să fii pizmuit
decât deplâns și văicărit.
112 - Prietenului bun arată-i o iubire tot la fel
prietenia ta să fie fericită pentru el
căci acel ce dă iubire este drept a fi iubit
darul lui curat să-l simtă înțeles și-mpărtășit.
113 - A iubi înseamnă-a face cuiva binele deplin
a-i dori tot drumul vieții mai frumos și mai senin
a uita deplin de tine pentru ea sau pentru el
- cine are-așa iubire, are-al dragostei sfânt țel.
114 - Omu-i singura ființă ce-și înjură soțul lui
un alt dobitoc asemeni printre dobitoace nu-i.
115 - Nu numai că nu e bine, dar nu-i nici cuviincios
ca femeia să se-mbrace ori prea sus și ori prea jos
ci-i frumos să se îmbrace cu bun simț și gând curat
orice parte prea golită e rușine și-i păcat.
116 - O mână spele pe-alta, iar amândouă fața
- atuncea e frumoasă și bună dimineața.
117 - Pățania te-nvață întâia-nțelepciune
pățitul înțelege din toate ce s-adune.
118 - Înțelept e-acela care
nu tot plânge ce nu are
ci trăiește mulțumit
cu ce poate-avea, cinstit.
119 - Puterea și frumusețea - podoaba tinereții
priceperea și cinstea - comoara bătrâneții.
120 - Înțeleptul nici hulește
nici nu laudă nimic,
pe toți oamenii cinstește
fie mare, fie mic.
Când ceva nu-i izbutește
zice că-i de vină el!...
- Râzi? - el tace!
strigi? - zâmbește
necârtind în nici un fel.
121 - Două limbi are-nțeleptul: una pentru ce-i cinstit
cealaltă numai pentru ceea ce e potrivit.
122 - Cu cât omu-i mai pățit
este mai înțelepțit.
123 - Înțeleptul este-acela care-n orice-mprejurare
știe să conducă bine, nepierzând nimic ce are.
124 - Buna-nvățătură: - aur și avere -
are preț oriunde, și oricând se cere.
125 - A-nvăța pe-un om cu vorba nu e chiar ușor mereu
dar a-l învăța cu fapta este lucrul cel mai greu.
126 - Ca să judeci bine, caută adevărul să-l cunoști
altfel ai s-ajungi degrabă judecat și râs de proști.
127 - Nu merge-n fața judecății de nu te judeci tu întâi
căci altfel nu de omenie ci de rușine-ai să rămâi.
128 - Rușine-i când judecătorul ajunge de-alții judecat
dar și mai rușinos când însăși Dreptatea-l spune vinovat.
129 - Mai bine-o judecată dreaptă,
chiar vorbe rele să-ți aduni
decât o judecată strâmbă,
pentru-un câștig de la nebuni
căci dacă judeci drept,
te poate învinui doar omul rău
dar dacă judeci strâmb te-acuză
și toți câți văd
și gândul tău.
130 - Jurămintele făcute numai când e-n strâmtorare
repede le uită omul care conștiință n-are.
131 - Necinstit e cel ce-njură
grabnic pentru orice fleac,
- va cădea curând în ură
și-n ocară fără leac.
132 - Mai bine să te laude-alții
decât mereu tot gura ta
pe alții poate că-i vor crede,
pe tine greu te vor putea.
133 - Cine te laudă-n față și te critică în dos
nu ți-l socoti prieten; n-ai de el nici un folos.
134 - Dacă lauda îți pare
că-i prea lată și-i prea mare
- socotește-o lingușire
și-o aruncă cu grăbire.
135 - Cel cu laudă prea mare
spune merit ce nu-l are
- căci vreun merit de-ar avea
nu-i nevoie, s-ar vedea.
136 - Pe dușmanul tău cinstit
nu-l bârfi, căci ești greșit
- nici pe prietenul stricat
să nu-l lauzi, că-i păcat.
137 - Lauda e cel mai dulce dintre cântecele toate
rar urechi pe lumea asta să n-adoarmă lăudate.
138 - Rea-i nu numai lăcomia după bani și după-avere
ci și cea după mâncare,
după haine
sau putere
orișicine le dorește și le vrea cu orice preț
își ucide și își pierde pacea-ntregii lui vieți.
139 - Lăcomia a frânt viața multor oameni însemnați
căci în fața ispitirii n-au știut a fi-nfrânați.
140 - Foamea-i totdeauna sora lenevirii pe pământ
când spui lene, spui și foame, ele pururi una sunt.
141 - Nu-i rușine-orice lucrezi,
e rușine să tot șezi!
- Munca-l face prinț pe rob
lenea și pe prinț - neghiob.
142 - Ca și haina cea prea mare
ce te-mpiedică-n mișcare
tot așa-i păgubitor
banul mult și strâns ușor.
143 - Ferește-te ca limba să-ți ia-naintea minții
aceasta e rușinea și pierderea ființei.
144 - Laudele prea umflate lingușiri să le socoți
iar pe cei dedați la ele ocolește-i pe cât poți.
145 - Limbuții nu găsesc crezare
nici chiar când spun adevărat
de-atâtea flecăreli, cu toții
s-au plictisit și săturat.
146 - Frica naște lingușire
nu prieteni cu iubire, -
de vrei dragoste curată
depărtează frica toată.
147 - De lux și de plăcere ferește-te de zor
de vrei s-ajungi la bine
și nu să mori dator.
148 - Lingușitoru-i mincinos,
din toate caută-al lui folos!
Să nu crezi, când ești lingușit,
că ești din inimă iubit.
149 - Norocul poate-aduce o masă-mbelșugată
dar numai cumpătarea o face-ndestulată.
150 - Cearta și mânia nicăieri nu-s bune
ci ele la masă-s rele cât nici nu poți spune.
- Masa e făcută pentru bucurie
nimenea la masă întristat nu fie.
151 - Cine-ntrece cumpătarea neținând măsura bună
sănătatea-și dă pe boală
și-adevărul pe minciună.
152 - Cumpătarea și răbdarea dau măsura sănătoasă
pentru cine vrea din toate om cinstit și drept să iasă.
153 - O măsură sănătoasă în mâncări și-mbrăcăminte
e dovada cea mai bună că e omul om cuminte
în tăcere și-n vorbire, în umblare ca și-n faptă
o măsură sănătoasă ține mintea cea-nțeleaptă.
154 - Nouă ne va face bine orișicăruia-n viață
cumpătarea și măsura, - s-o luăm de dimineață!
155 - Sănătatea se păstrează printr-o viață cumpătată
cumpătarea se păstrează printr-o grijă necurmată.
156 - Nimic nu-ți dovedește mai bine omenia
decât măsura-n toate, și-alături: modestia.
157 - Una-i a trăi frumos,
și-alta-i a trăi fălos!
- Prima este cumpătare
cealaltă desfrânare.
Prima merită cinstire
cealaltă - disprețuire.
158 - Dacă-ntreci măsura bună, faci din lucrul cel dorit
lucrul fără trebuință, stricător și necinstit.
159 - Îndrăgește și urmează ne-ncetat măsura-n toate
și în muncă și-n odihnă, și-n vorbire și-n bucate.
160 - Să te-ntinzi numai atâta cât ți-ajunge-nvelitoare
altfel îți rămâne-afară ori din cap ori din picioare.
161 - Oamenii cinstiți știu bine a păstra măsura bună
și-asta, lor, le face dulce viețuirea împreună.
162 - Mincinosul nu-și câștigă altceva, decât că el
și când spune adevărul va fi socotit mișel.
163 - Nesațul și cu mândria
sunt boli ca și nebunia
nesațul - umflă pântecul
mândria - umflă sufletul
acestea-l duc pe om și-l cad
întâi în pat, apoi la iad.
164 - Ferește-te de-orice mâncare pe care-o iei și neflămând
și de-orice băutură care ai bea-o chiar și ne-nsetând
c-acestea doar în desfrânare te vor împinge neapărat:
- tot ce poftești când n-ai nevoie e și risipă și păcat.
165 - Mulți tovarăși sunt de vorbe, de mâncări și băutură
dar puțini sunt cei de fapte, de virtute și măsură.
166 - Sacul lacomului poate să se umple mai degrab
dar se rupe cel mai iute căci e putrezit și slab.
167 - Când uiți de propriul păcat
ușor ajungi un îngâmfat
dar când păcatu-ți amintești
ușor ajungi să te smerești.
168 - E un bine când mânia trece ca un vânt, curând
dar ar fi cu mult mai bine dacă n-ar veni nicicând.
169 - Înfrânează-te-n mânie
când se-aprinde și învie
și-nfrânează-te oricând
- tot mai bine-i ca arzând.
170 - Când simțești fierbând mânia în adâncul tău, gândește
de mai poți, - la datoria de-a răspunde omenește
și-ai să scapi de răzbunare și de răul ce-o urmează
- când simțești fierbând mânia înăuntrul tău, - veghează!
171 - Nici o bună căsnicie
nici o bună prietenie
nu trăiesc unde-i mânie...
căci mânia nu ia seamă
umple inima de teamă
și iubirile destramă.
172 - Ascultă de dreptate și uită silnicia
de vrei să-ți faci oriunde, întreagă, datoria.
173 - Când frumoasă ți-a fost viața
moartea-ți este mai frumoasă,
- nu se tem de moarte-aceia
ce-au dus viață luminoasă.
174 - Când muncești să faci un lucru drept și bun cu-adevărat
să muncești cu-ncredințarea că-l vei face neapărat.
175 - Niciodată în viață nu sfârșești ce-ai început
dacă-ncrederea-n izbândă și curajul ți-ai pierdut
de aceea-n orice vreme nu te da bătut, nici jos...
vei sfârși în bucurie, dacă stărui curajos.
176 - Dacă vei greși în muncă, ai curaj să recunoști
câți nu-și recunosc greșeala nu sunt înțelepți ci proști.
177 - Oamenii greșesc în viață chiar și când nu fac nimic
cel mai mare om e-acela ce se crede cel mai mic.
178 - S-asculți totul, - dar nu spune
decât ce e bun și drept
să strângi totul, dar să nu dai
decât sfatul înțelept.
179 - Răul e neputincios
când e singur, cade jos
- numai binele e-n stare
să stea singur în picioare.
180 - Dacă semeni clevetirea, clevetiri ai să culegi
o să ai pe lume starea care singur ți-o alegi.
181 - Ura unde se așează
face sufletul să arză
și se chinuie de-acum
să tot ardă fără scrum.
182 - Tu cu locul și cu timpul potrivește-ți vorba drept
- cine nu greșește-n vorbă, este omul înțelept.