Din părţile Maramureşului
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Cu toţi semenii în pace totdeauna să trăieşti
doar cu patimile tale pururi să te războieşti.
2 - Pacea sufletului vostru de voiţi a v-o păstra
să dispreţuiţi întruna tot ce-o poate tulbura.
3 - Viaţa ta-i doar pentru alţii
moartea-i pentru tine
fă aşa ca pe-amândouă să le treci cu bine.
4 - Nu-i sigură la nimeni viaţa
dar moartea-i sigură oricui
de-aceea tot ce faci fă astfel
cu vrednicie să apui.
5 - Dacă plângi pentru oricare, în curând ai să orbeşti,
dacă dai la orice mână nu-i mult până sărăceşti,
dacă fără cumpătare risipeşti mereu şi dai
în curând, în grele lipsuri ai dori - şi n-o să ai.
6 - Cel mai bun om nu-i acela ce nu fură şi nu minte
ci-i acela care-acestea nici măcar nu-i trec prin minte.
7 - Omul nobil şi-nţelept
este omul bun şi drept.
8 - Bunătatea şi Iertarea şi Dreptatea şi Iubirea
datorii sunt tuturora - le arată chiar şi firea.
9 - Mai bine să laşi virtute la copiii tăi când pleci
decât aur, căci virtutea e-o avere pentru veci
şi virtutea îi va face fericiţi şi cu puţin
însă aurul aduce numai ură şi venin.
10 - Calomnia s-o primeşti
ca pământul ce-l loveşti
şi ca piatra de tăcut
- dacă-i bine ce-ai făcut.
11 - Fapta bună, niciodată
de bârfire nu-i pătată.
12 - Cearta este-o nebunie, căci urând pe celălalt
omul însuşi îşi aprinde chiar avutul cel mai-nalt.
13 - Omul bun întotdeauna se fereşte să se certe
iar pe cei care se ceartă, îi ajută să se ierte.
14 - Cearta-i nebunie-oriunde căci mânia-i o beţie
care-ntunecă, - de omul nici mai vede nici mai ştie! -
şi-atunci face fapte care le va plânge viaţa-ntreagă
- fericit acel ce-n certuri, nici începe, nici se bagă.
15 - Să iubim şi prietenia şi-adevărul cât trăim
dar mai mult ca prietenia, adevărul să-l iubim.
16 - Cel cinstit nu face răul niciodată, - nesilit -
cinstea lui e cea mai tare lege dinspre ce-i oprit.
17 - Omului bătrân oriunde să-i dai cinstea bătrâneţii
căci atunci afla-vei cinste pe cărările vieţii.
18 - A trăi cinstit e una cu-a trăi frumos şi drept
numai cel ce-aşa trăieşte, este omul înţelept.
19 - Nu-ţi vorbi de rău duşmanul, dacă este om cinstit
nici nu-ţi lăuda un prieten dacă-i om nelegiuit.
20 - Să ai-nainte necurmat
un ţel înalt şi minunat, -
şi prin străini şi între-ai tăi
să mergi spre ei, pe bune căi,
căci dacă-i Ţelul luminos
tot drumul tău va fi frumos.
21 - Datoria spre-un părinte este-aproape ca spre-un zeu
fiul credincios va pune ceva sfânt în ea, mereu.
22 - Niciodată n-o să dăm
cât spre-un tată datorăm
- de-am plăti, oricât de greu
mamei-i datorăm mereu.
23 - Va plăti amar acela ce-şi ceartă tatăl său bătrân
orice cuvânt urât se face un jar ce îi va arde-n sân.
24 - Fii vrednic de părinţii tăi
urmând a lor frumoase căi.
25 - Vai de copilul blestemat
ce-şi pierde numele curat
ferice fiul credincios
ce-şi face-un nume mai frumos.
26 - Cum poţi să fii tu bun cu alţii
când poţi fi rău cu mama ta?
- iar dacă poţi, cu-atât mai tare
araţi că inima ţi-e rea.
27 - Să ştie orice fiu certat
că nu mânia l-a mustrat,
ci dragostea l-a pedepsit
ca să-l ajute-a fi cinstit.
28 - Mai bine e să judeci greşeala ta oricând
decât greşeli străine să umbli judecând.
29 - Toţi ştiu să judece pe alţii
mai bine decât cauza lor
- oricând, în propria lor cauză,
nu-i nimeni bun judecător.
30 - Despre oamenii cei harnici, unii rău zic, alţii bine
despre oamenii cei leneşi, nu spune nimic bun nime.
31 - Prin faptele dreptăţii putem ajunge drepţi
prin cinste şi-nfrânare, puternici şi-nţelepţi.
32 - Omul cumpătat e-acela ce vorbeşte măsurat
şi când trebuie răspunde numai ce-a fost întrebat.
33 - Omul cel stăpân pe sine
este cumpătat în toate
şi ia doar ce se cuvine
chiar şi-atunci când totul poate.
34 - E frumos, nu cel bogat
ci cel drept şi cumpătat.
35 - Nici frumseţea şi nici banul nu fac omul fericit
fericit e numai omul cumpătat şi liniştit.
36 - În mâncări şi-n băutură, în veşminte şi-n cămară
ţine-te de cumpătare - şi-năuntru şi-n afară.
37 - Traiul greu şi-nstrăinat
te învaţă cumpătat.
38 - Omul cel curat iubeşte curăţenia frumoasă
nici la trup şi nici la suflet nu-i murdar
şi nu miroasă.
39 - Norocul poate-aduce-o masă
cât mai cu multe şi mai mare,
dar numai cumpătarea face
să ai la masă-ndestulare.
40 - Mai degrab ascultă omul de nuia ca de cuvânt
şi mai mult de frica legii decât din îndemnul sfânt.
41 - De cuvânt te-ncredinţează, mai curând decât de ban
rar cuvântul nu ţi-e prieten, banul rar nu ţi-e duşman.
42 - Limba nu e ghimpe,
- nu-nţepa cu ea!
pune-ţi în cuvinte
bunătatea ta!
43 - Cuvântu-i umbra faptei, - când el e undeva
să ştii că-n scurtă vreme şi fapta va urma.
44 - Când spui ceva-mpotrivă, să cauţi să spui aşa
ca omul să nu simtă nimic în contra sa.
45 - Cei care prin cuvântul lor
fac numai silă tuturor
poţi cel mai greu a-i suferi
- o, de-ar tăcea, ce bine-ar fi!
46 - Omul cel cu suflet nobil face darul chibzuit
nici mai mic şi nici mai mare decât este potrivit
nici nu merge prea devreme, nici n-aşteaptă prea târziu...
- înţelepţi sunt acei oameni care lucru-acesta-l ştiu.
47 - La sărac şi la străin
dă-i cât poţi, (chiar şi puţin)
dar, în cel mai dulce fel,
- căci şi tu poţi fi ca el.
48 - Celui care dă la alţii
şi ceilalţi o să-i dea lui
însă nimeni nu dă celui care nu dă nimănui.
49 - Cel ce-şi face datoria în momentul cel mai greu
trebuie, cu cea mai mare cinste, să-l priveşti mereu.
50 - Fie cât de mic un dar,
nu rămâne în zadar, -
totdeauna-n urma lui
un câştig o să-ţi adui.
51 - Mândru poţi fi doar atuncea când uiţi multele-ţi păcate
dacă n-ai uita de ele, ai avea priviri plecate.
52 - Dacă-n stările de vorbă nu te cerţi şi nu te-aprinzi
ai o minte înţeleaptă, şi cu dragostea cuprinzi.
53 - Pe cel mai deştept ca tine să-l asculţi şi să-l urmezi,
pe cel care-ţi este-asemeni ca pe-un prieten bun să-l vezi,
pe cel mai puţin ca tine să-l înveţi cuviincios,
- asta o să te arate c-ai un caracter frumos.
54 - Despre fiecare lucru, poţi în două feluri spune -
cel mai însemnat e însă gândurile să le-ai bune.
55 - Doar aceea e iubire care tot ce-atinge-n drum
nu-ntinează ci sfinţeşte, răspândind ceresc parfum.
56 - Tu fereşte-ţi paşii tăi
niciodată să-ţi aduni
nici iubirea celor răi
dar nici ura celor buni.
57 - În dreptate sunt cuprinse celelalte virtuţi toate
când şi-n suflet şi-n afară e cu-adevărat dreptate.
58 - Dreptatea este împlinirea a tot ce omul e dator
iar nedreptatea, nepăsarea spre ce dator e tuturor.
59 - Doar prin dreptate poţi fi drept
prin cunoştinţă înţelept,
prin cumpătare, cumpătat
prin toate, - om adevărat.
60 - Să nu te duci cu alţii în faţa judecăţii
nainte de-a sta singur în cumpăna dreptăţii.
61 - Numai Dreptatea este dreaptă şi numai Legea-i legiuită
acel ce n-are să le calce, cunoaşte calea cea cinstită.
62 - Cel ce umblă în dreptate are cugetu-mpăcat
cel ce umblă-n nedreptate este pururi zbuciumat.
63 - Când eşti slab, întotdeauna de duşman să te fereşti
căci el vede prima dată cel mai bine când greşeşti.
64 - Înţelepţii sunt aceia care pot şi care vor
să înveţe lucruri bune chiar de la vrăjmaşii lor.
65 - Duşmănia-ntre vecini
e mai rea ca-ntre străini
de aceea fii cât poţi
prieten cu vecinii toţi.
66 - Cum poţi face mai mult rău
celui ce-i vrăjmaşul tău?
- să-i faci bine-n orice fel
orişicând te vezi cu el.
67 - Ca să fii om al virtuţii mai întâi te fă-nţelept
iar apoi trăieşte-n cinste pentru tot ce-i bun şi drept.
68 - Sunt tineri plini de minte, cum sunt bătrâni nebuni -
nu timpul ne învaţă a fi-nţelepţi şi buni
ci buna-nvăţătură şi cugetul din noi
- cel ce le are-i aur, iar cel ce nu, - gunoi.
69 - Mai bine fă-ţi copiii cuminţi decât bogaţi
căci mintea o să-i facă, nu aurul - stimaţi.
70 - Cunoştinţa-i înc-un soare
pentru omul care-o are.
71 - Osteneşte pentru fapte nu numai pentru cuvinte
faptele au roada-n urmă, iar cuvintele-nainte.
72 - E mai bine înainte să gândeşti la faptă
căci pe urmă fapta zboară, nu te mai aşteaptă.
73 - Cunoşti felul cel cuminte,
cunoşti felul nebunesc
nu numai după-a lor fapte,
ci şi după ce doresc.
74 - Fapta bună n-o pătează orişicâtă vorbă rea
orişicine-ar arunca-o, nu ajunge pân-la ea.
75 - De la vorbă treci la faptă... şi vei auzi-n curând
pe mulţi oameni, despre tine, numai binele spunând.
76 - Nu prin haine sau prin nume
ai s-ajungi cinstit în lume
ci prin cinste şi dreptate
ţi-auzi vorbe lăudate.
77 - Nu-i pe lume mai frumoasă şi mai de dorit cunună
decât Cinstea, Omenia, Dragostea şi Fapta bună.
78 - Orice faptă ruşinoasă, cu ruşine-i osândită
orice faptă de iubire, cu iubire-i preţuită.
79 - Oare faptele frumoase să nu aibă următori
cum au faptele urâte, printre oameni, deseori?
- Mult mai mulţi urmează-o faptă bună decât una rea
lumea-i rea,
căci prea puţini sunt cei cu pildă bună-n ea.
80 - Fiecare-şi are chipul care Soarta i l-a dat
cine-şi măsluieşte faţa, săvârşeşte-un greu păcat
măsluirea feţe-i semnul unei mari neruşinări
ea, arată-un suflet josnic, doritor de desfrânări.
81 - Soţiei i se dă inelul ca s-o arate că-i soţie
căci de n-ar fi neruşinarea, inel n-ar trebui să fie.
82 - Tăcerea şi ne-mpodobirea sunt cele două frumuseţi...
- femeii ce le dovedeşte, arată-i cel mai mare preţ.
83 - Când femeia-o vezi tăcând
preţuieşte-o orişicând
căci tăcerea-i semnul rar
că-i un suflet plin de har.
84 - Pentru ce-i adevărat
tu vorbeşte măsurat
- când începi să flecăreşti
nu-l înalţi ci-l înjoseşti.
85 - Flecar e orişicine vorbeşte ne-ntrebat
şi spune câte toate, plăcându-i ascultat.
86 - Spusa celui vorbăreţ
e ca opinca fără preţ
- de prea mult umblat cu ea
nime-n lume n-o mai vrea.
87 - Cel mai greu este să tacă, pentru omul cel flecar
el vorbeşte şi vorbeşte chiar când trăncăne-n zadar
cei din jur îl mai ascultă
- sau mai zic un cuvinţel
iar pe urmă toţi îl lasă, săturaţi, şi fug de el.
88 - Nici cu gura, nici cu ochiul, nici cu mâna să n-araţi
gesturi care ruşinează ochii cei nevinovaţi
nici în gesturi, nici în semne nu se cade ca să pui
înţelesuri ce nu-i voie cu cuvântul să le spui.
89 - Cei ce glumesc prea mult şi-mpung,
- nesuferiţi la toţi ajung.
90 - Gluma veselă chiar dacă e plăcută şi dorită
când e prea multă devine tuturor nesuferită.
91 - Nesocotit e-a te sili să faci mereu la glume
să cauţi mereu a-ţi bate joc
şi-a-ţi face râs de lume.
92 - Bătrânii, între tineri, glumească foarte rar
căci gluma-i nesărată, iar râsul e amar
- iar tinerii-ntre vârstnici e şi mai fără rost
acel ce-şi va permite, afla-l-vor toţi că-i prost.
93 - Adeseori îţi trebuie-ani, un prieten să-ţi găseşti
şi-o glumă proastă e de-ajuns, să-l pierzi şi să-l răneşti.
94 - Cui îi place prea mult gluma, des ajunge bârfitor
şi curând o să sfârşească în dispreţul tuturor.
95 - Nu batjocori prin glume nici un om de nici un fel
gluma ta o să-l aţâţe a te înjosi şi el.
96 - Gluma proastă-i mojicie,
- mojicia-i starea rea
vai de cei care se lasă coborâţi până la ea.
97 - Să ocolim greşeala nu numai de vreo teamă
răspunderea credinţei e încă mai de seamă.
98 - Că nu ştiu cum e bine, - e cauza pentru care
greşesc atâţia oameni,
- arată-le iertare!
99 - Sunt greşeli ce pot fi lesne înţelese şi iertare, -
însă nu-s greşeli acelea care-au devenit păcate!
100 - Celor care-şi cer iertare sincer pentru ce-au greşit
dă-le-o totdeauna-ntreagă şi cu sufletul grăbit.
101 - Nesimţitul, este omul care şi la adunare
ca să-i vadă toţi prostia, vine beat, cu gură mare.
102 - Sunt făţarnici şi netrebnici cei ce zic,
dar nu mai fac
căci cei vrednici şi de treabă,
făptuiesc frumos - şi tac.
103 - De gura lumii să nu-ţi pese,
că nu-i puterea ta s-o-ncui
fă binele tăcut, - şi lasă-l pe fiecare-n treaba lui.
104 - Ura roade omul rău
ca rugina fierul său.
105 - Cel invidios urăşte pe-orice om de lângă el,
nu fiindcă n-are dânsul, ci fiindcă are-acel.
106 - Pizmaşul face singur, lui, cel mai mare rău
nu-i nimenea asemeni, ca el, duşmanul său.
107 - Pizma este începutul orişicăror dezbinări
totdeauna, la pierzare duc urâtele-i cărări.
108 - Cine nu-i invidiat
e netrebnic şi uitat
- cine-i vrednic şi iubit
totdeauna-i pizmuit.
109 - Olarii pizmuiesc olarii, meseriaşii, pe de-ai lor,
un cântăreţ pe cântăreţul, şi-un cerşetor pe cerşetor
acei ce au aceleaşi nume se pizmuiesc şi s-ar stârpi
- numai acei ce au iubirea cerească, nu pot pizmui.
110 - Mai bine s-ai în pântec şarpe decât în suflet pizmă rea
pe şarpe-l poţi vărsa afară, dar pizma n-o mai poţi vărsa
pe şarpe-l potoleşti cu lapte
- şi pân-la urmă poţi să-l scoţi
dar pizma cuibărită-n suflet n-o potoleşti şi n-o mai poţi.
111 - Mai bine să fii pizmuit
decât deplâns şi văicărit.
112 - Prietenului bun arată-i o iubire tot la fel
prietenia ta să fie fericită pentru el
căci acel ce dă iubire este drept a fi iubit
darul lui curat să-l simtă înţeles şi-mpărtăşit.
113 - A iubi înseamnă-a face cuiva binele deplin
a-i dori tot drumul vieţii mai frumos şi mai senin
a uita deplin de tine pentru ea sau pentru el
- cine are-aşa iubire, are-al dragostei sfânt ţel.
114 - Omu-i singura fiinţă ce-şi înjură soţul lui
un alt dobitoc asemeni printre dobitoace nu-i.
115 - Nu numai că nu e bine, dar nu-i nici cuviincios
ca femeia să se-mbrace ori prea sus şi ori prea jos
ci-i frumos să se îmbrace cu bun simţ şi gând curat
orice parte prea golită e ruşine şi-i păcat.
116 - O mână spele pe-alta, iar amândouă faţa
- atuncea e frumoasă şi bună dimineaţa.
117 - Păţania te-nvaţă întâia-nţelepciune
păţitul înţelege din toate ce s-adune.
118 - Înţelept e-acela care
nu tot plânge ce nu are
ci trăieşte mulţumit
cu ce poate-avea, cinstit.
119 - Puterea şi frumuseţea - podoaba tinereţii
priceperea şi cinstea - comoara bătrâneţii.
120 - Înţeleptul nici huleşte
nici nu laudă nimic,
pe toţi oamenii cinsteşte
fie mare, fie mic.
Când ceva nu-i izbuteşte
zice că-i de vină el!...
- Râzi? - el tace!
strigi? - zâmbeşte
necârtind în nici un fel.
121 - Două limbi are-nţeleptul: una pentru ce-i cinstit
cealaltă numai pentru ceea ce e potrivit.
122 - Cu cât omu-i mai păţit
este mai înţelepţit.
123 - Înţeleptul este-acela care-n orice-mprejurare
ştie să conducă bine, nepierzând nimic ce are.
124 - Buna-nvăţătură: - aur şi avere -
are preţ oriunde, şi oricând se cere.
125 - A-nvăţa pe-un om cu vorba nu e chiar uşor mereu
dar a-l învăţa cu fapta este lucrul cel mai greu.
126 - Ca să judeci bine, caută adevărul să-l cunoşti
altfel ai s-ajungi degrabă judecat şi râs de proşti.
127 - Nu merge-n faţa judecăţii de nu te judeci tu întâi
căci altfel nu de omenie ci de ruşine-ai să rămâi.
128 - Ruşine-i când judecătorul ajunge de-alţii judecat
dar şi mai ruşinos când însăşi Dreptatea-l spune vinovat.
129 - Mai bine-o judecată dreaptă,
chiar vorbe rele să-ţi aduni
decât o judecată strâmbă,
pentru-un câştig de la nebuni
căci dacă judeci drept,
te poate învinui doar omul rău
dar dacă judeci strâmb te-acuză
şi toţi câţi văd
şi gândul tău.
130 - Jurămintele făcute numai când e-n strâmtorare
repede le uită omul care conştiinţă n-are.
131 - Necinstit e cel ce-njură
grabnic pentru orice fleac,
- va cădea curând în ură
şi-n ocară fără leac.
132 - Mai bine să te laude-alţii
decât mereu tot gura ta
pe alţii poate că-i vor crede,
pe tine greu te vor putea.
133 - Cine te laudă-n faţă şi te critică în dos
nu ţi-l socoti prieten; n-ai de el nici un folos.
134 - Dacă lauda îţi pare
că-i prea lată şi-i prea mare
- socoteşte-o linguşire
şi-o aruncă cu grăbire.
135 - Cel cu laudă prea mare
spune merit ce nu-l are
- căci vreun merit de-ar avea
nu-i nevoie, s-ar vedea.
136 - Pe duşmanul tău cinstit
nu-l bârfi, căci eşti greşit
- nici pe prietenul stricat
să nu-l lauzi, că-i păcat.
137 - Lauda e cel mai dulce dintre cântecele toate
rar urechi pe lumea asta să n-adoarmă lăudate.
138 - Rea-i nu numai lăcomia după bani şi după-avere
ci şi cea după mâncare,
după haine
sau putere
orişicine le doreşte şi le vrea cu orice preţ
îşi ucide şi îşi pierde pacea-ntregii lui vieţi.
139 - Lăcomia a frânt viaţa multor oameni însemnaţi
căci în faţa ispitirii n-au ştiut a fi-nfrânaţi.
140 - Foamea-i totdeauna sora lenevirii pe pământ
când spui lene, spui şi foame, ele pururi una sunt.
141 - Nu-i ruşine-orice lucrezi,
e ruşine să tot şezi!
- Munca-l face prinţ pe rob
lenea şi pe prinţ - neghiob.
142 - Ca şi haina cea prea mare
ce te-mpiedică-n mişcare
tot aşa-i păgubitor
banul mult şi strâns uşor.
143 - Fereşte-te ca limba să-ţi ia-naintea minţii
aceasta e ruşinea şi pierderea fiinţei.
144 - Laudele prea umflate linguşiri să le socoţi
iar pe cei dedaţi la ele ocoleşte-i pe cât poţi.
145 - Limbuţii nu găsesc crezare
nici chiar când spun adevărat
de-atâtea flecăreli, cu toţii
s-au plictisit şi săturat.
146 - Frica naşte linguşire
nu prieteni cu iubire, -
de vrei dragoste curată
depărtează frica toată.
147 - De lux şi de plăcere fereşte-te de zor
de vrei s-ajungi la bine
şi nu să mori dator.
148 - Linguşitoru-i mincinos,
din toate caută-al lui folos!
Să nu crezi, când eşti linguşit,
că eşti din inimă iubit.
149 - Norocul poate-aduce o masă-mbelşugată
dar numai cumpătarea o face-ndestulată.
150 - Cearta şi mânia nicăieri nu-s bune
ci ele la masă-s rele cât nici nu poţi spune.
- Masa e făcută pentru bucurie
nimenea la masă întristat nu fie.
151 - Cine-ntrece cumpătarea neţinând măsura bună
sănătatea-şi dă pe boală
şi-adevărul pe minciună.
152 - Cumpătarea şi răbdarea dau măsura sănătoasă
pentru cine vrea din toate om cinstit şi drept să iasă.
153 - O măsură sănătoasă în mâncări şi-mbrăcăminte
e dovada cea mai bună că e omul om cuminte
în tăcere şi-n vorbire, în umblare ca şi-n faptă
o măsură sănătoasă ţine mintea cea-nţeleaptă.
154 - Nouă ne va face bine orişicăruia-n viaţă
cumpătarea şi măsura, - s-o luăm de dimineaţă!
155 - Sănătatea se păstrează printr-o viaţă cumpătată
cumpătarea se păstrează printr-o grijă necurmată.
156 - Nimic nu-ţi dovedeşte mai bine omenia
decât măsura-n toate, şi-alături: modestia.
157 - Una-i a trăi frumos,
şi-alta-i a trăi fălos!
- Prima este cumpătare
cealaltă desfrânare.
Prima merită cinstire
cealaltă - dispreţuire.
158 - Dacă-ntreci măsura bună, faci din lucrul cel dorit
lucrul fără trebuinţă, stricător şi necinstit.
159 - Îndrăgeşte şi urmează ne-ncetat măsura-n toate
şi în muncă şi-n odihnă, şi-n vorbire şi-n bucate.
160 - Să te-ntinzi numai atâta cât ţi-ajunge-nvelitoare
altfel îţi rămâne-afară ori din cap ori din picioare.
161 - Oamenii cinstiţi ştiu bine a păstra măsura bună
şi-asta, lor, le face dulce vieţuirea împreună.
162 - Mincinosul nu-şi câştigă altceva, decât că el
şi când spune adevărul va fi socotit mişel.
163 - Nesaţul şi cu mândria
sunt boli ca şi nebunia
nesaţul - umflă pântecul
mândria - umflă sufletul
acestea-l duc pe om şi-l cad
întâi în pat, apoi la iad.
164 - Fereşte-te de-orice mâncare pe care-o iei şi neflămând
şi de-orice băutură care ai bea-o chiar şi ne-nsetând
c-acestea doar în desfrânare te vor împinge neapărat:
- tot ce pofteşti când n-ai nevoie e şi risipă şi păcat.
165 - Mulţi tovarăşi sunt de vorbe, de mâncări şi băutură
dar puţini sunt cei de fapte, de virtute şi măsură.
166 - Sacul lacomului poate să se umple mai degrab
dar se rupe cel mai iute căci e putrezit şi slab.
167 - Când uiţi de propriul păcat
uşor ajungi un îngâmfat
dar când păcatu-ţi aminteşti
uşor ajungi să te smereşti.
168 - E un bine când mânia trece ca un vânt, curând
dar ar fi cu mult mai bine dacă n-ar veni nicicând.
169 - Înfrânează-te-n mânie
când se-aprinde şi învie
şi-nfrânează-te oricând
- tot mai bine-i ca arzând.
170 - Când simţeşti fierbând mânia în adâncul tău, gândeşte
de mai poţi, - la datoria de-a răspunde omeneşte
şi-ai să scapi de răzbunare şi de răul ce-o urmează
- când simţeşti fierbând mânia înăuntrul tău, - veghează!
171 - Nici o bună căsnicie
nici o bună prietenie
nu trăiesc unde-i mânie...
căci mânia nu ia seamă
umple inima de teamă
şi iubirile destramă.
172 - Ascultă de dreptate şi uită silnicia
de vrei să-ţi faci oriunde, întreagă, datoria.
173 - Când frumoasă ţi-a fost viaţa
moartea-ţi este mai frumoasă,
- nu se tem de moarte-aceia
ce-au dus viaţă luminoasă.
174 - Când munceşti să faci un lucru drept şi bun cu-adevărat
să munceşti cu-ncredinţarea că-l vei face neapărat.
175 - Niciodată în viaţă nu sfârşeşti ce-ai început
dacă-ncrederea-n izbândă şi curajul ţi-ai pierdut
de aceea-n orice vreme nu te da bătut, nici jos...
vei sfârşi în bucurie, dacă stărui curajos.
176 - Dacă vei greşi în muncă, ai curaj să recunoşti
câţi nu-şi recunosc greşeala nu sunt înţelepţi ci proşti.
177 - Oamenii greşesc în viaţă chiar şi când nu fac nimic
cel mai mare om e-acela ce se crede cel mai mic.
178 - S-asculţi totul, - dar nu spune
decât ce e bun şi drept
să strângi totul, dar să nu dai
decât sfatul înţelept.
179 - Răul e neputincios
când e singur, cade jos
- numai binele e-n stare
să stea singur în picioare.
180 - Dacă semeni clevetirea, clevetiri ai să culegi
o să ai pe lume starea care singur ţi-o alegi.
181 - Ura unde se aşează
face sufletul să arză
şi se chinuie de-acum
să tot ardă fără scrum.
182 - Tu cu locul şi cu timpul potriveşte-ţi vorba drept
- cine nu greşeşte-n vorbă, este omul înţelept.