Din părțile Crișanei

1 - Rar când cel care-i călare crede celui ce-i pe jos

- numai omul bun și nobil poate fi mărinimos.

2 - Tot în boul care trage dă stăpânul lui mereu

tot la cel ce nu te lasă mergi și ceri în ceasul greu.

3 - Aceia care-și lasă locul

și caută-apoi un loc străin

străini sunt și de unde pleacă

străini vor fi și unde vin.

4 - Cine umblă multe drumuri nu ajunge nicăieri

- nestatornicul e omul de nimic și azi și ieri.

5 - Și o piatră prinde iarbă dacă stă mult într-un loc

- numai omul nestatornic n-are cinste și noroc.

6 - Ce folos de lapte gros

dacă-i oala cu miros,

ce folos de mintea ta

când faci numai rău cu ea?

7 - Pe unde-a fost odată apă

mai trece iar când vine mare

- cine-a căzut într-o ispită

mai cade iarăși la-ncercare.

8 - Nu te aperi de bârfire când ea-n spate-ți clevetește

numai nevinovăția pân-la urmă-ți răsplătește.

9 - Nu judeca ce nu-nțelegi

ci mergi și fă mai bine

căci dacă râzi de cei ce fac

te faci de râs pe tine.

10 - Cumpătarea nu te lasă rob la pofte și păcate

ci te-ajută să le birui cu măsură bună, toate.

11 - Trăiți în cumpătare, chiar dac-ar fi rușine

să vă-nfrânați,

- în urmă afla-veți c-a fost bine.

12 - Și-n vin și-n libertate - mai bună-i cumpătarea

vai celui ce nu știe măsura și-nfrânarea.

13 - Găina cea mai scumpă e cea primită-n dar

căci știi că cel ce-a dat-o așteaptă-un bou măcar.

14 - Stările de vorbă-s ciurul adevărului ales

căci din vorbe liniștite multe gânduri bune ies.

15 - Disprețul este-o piatră pe-a răzbunării cale

n-o arunca spre nimeni cu vorba gurii tale.

16 - Liniștirea e-n iertare

mai curând ca-n răzbunare,

- cel ce iartă doarme-n pace

cel răzbunător se coace.

17 - Omul bun uită râzând

omul rău urăște-oricând

omul bun uită și tace

omul rău ține și coace.

18 - Ce-s doi dușmani?

- doi prieteni ce însă nu se știu

când se cunosc cu minte, sunt prieteni mai târziu.

19 - Cunoști cultura cuiva din felul de pe stradă

- cum este când văd alții e și când n-o să-l vadă.

20 - Gluma trebuie să muște ca un miel nu ca un câine

gluma care vrea să-mpungă s-o amâni mereu pe mâine.

21 - Cine-i nesimțit pe stradă este nesimțit și-acasă

- nesimțirea este boala cea mai rea și urâcioasă.

22 - Sunt pizmuiți mai mult aceia

ce pot să zboare mai frumos

cu aripile lor, - când alții

nu pot - ci să târăsc pe jos.

23 - Înțelepciunea-i fiica pățaniei mereu

- cel înțelept e numai acel trecut prin greu.

24 - Trei scântei nefericite focul iadului ți-aprind:

ura, furtul și mândria

- sufletul când ți-l cuprind.

25 - Cel care-a găsit lumina și-al științei curcubeu

nu mai simte-altă plăcere decât a-nvăța mereu.

26 - O, desigur că minciuna este-atât de-njositoare

și departe de virtute ca-ntunericul de soare

orișicât și-ar pune-o mască

spre-a putea să tot pătrundă

nu-i nici una multă vreme ca să poată s-o ascundă.

27 - Trândăvia și trufia, când pe cineva-l apasă

până-n zdrențe și-n rușine și-n pierzare

- nu-l mai lasă.

28 - Ce la masă se vorbește

- fața mesei să-nvelească,

prietenia, ce primește

prietenia să păzească.

29 - Să știi mult, să spui puțin

- iată cumpătul deplin.

30 - Nu omul se urăște, ci patima lui rea

- pe el mereu îl iartă,

dar n-o iartă pe ea.

31 - Nu-ți risipi din viață nici un minut măcar

nu-ți da comoara cinstei pe lucruri în zadar

nu-ți pierde tinerețea

stând fără căpătâi

căci altfel în rușine și-n zdrențe-ai să rămâi.

32 - Nu-ți nimici-al iubirii avânt înflăcărat

nu-ți îngropa-n gunoaie avutul cel curat

nu-ți ruina puterea cu leneșii nebuni

când poți prin muncă daruri eterne să-ți aduni.

33 - Chiar omul cel mai tare astăzi

poate fi mâine prăbușit

- nu-ți face idol din cel trufaș

și nu-njosi pe cel lipsit.

34 - Chiar omul cel avut acuma

deseară poate fi sărac

în bogăția pieritoare, nici tu să nu te-ncrezi în veac.

35 - Ci numa-n munca ta te-ncrede

și în al cinstei drum curat

acela care astfel face

va fi-nțelept cu-adevărat.

36 - Înțeleptul totdeauna recunoaște ce-a greșit

dar nu-și recunoaște vina nicicând, omul mărginit.

După felul cum se-arată, când greșește, recunoști

dintre care este omul:

dintre-aleși sau dintre proști.

37 - Cine ești, se vede-atuncea

când nu-i nimeni să te vadă!

- educația se vede

din ce faci, și spui, pe stradă

și în disciplina muncii

și cum noaptea ți-o trăiești

- unde nimeni nu te știe,

se cunoaște cine ești.

38 - Adevărul, cu un meșter, sapă chipul mai pietros

dar și dureros adesea, însă pururea frumos.

39 - E mai bună întristarea ce după-adevăr ți-aduni

decât lauda pe urma unui umblet cu minciuni.

40 - Cel ce luptă împotriva adevărului, - degrab

va fi-nvins, căci totdeauna omu-acesta este slab.

41 - Fii cinstit! - și adevărul tu-l respectă cât vei fi

îl respectă chiar și-acela care n-ai să-l poți primi.

42 - Adevăru-i lucrul unic ce te face fericit:

când căutându-l și găsindu-l îl mărturisești cinstit.

43 - O voință-adevărată

e ca stânca pe pământ:

- nu se sfarmă nici de valuri

nu se-ndoaie nici de vânt.

44 - Pe prietenul ce-ți spune adevărul, să-l asculți

căci prieteni ca să-ți spună adevărul, nu sunt mulți.

45 - Pe cel prieten cu-adevărul, fă-ți-l fratele iubit

îți va fi spre-un veșnic bine de-i rămâi nedespărțit.

46 - Prietene, fii totdeauna curajos în tot ce-i drept

pentru pace, pentru cinste, inima să-ți ardă-n piept

căci nu este fericire fără de curaj, nicicând

nici iubire fără cinste - nici izbândă neluptând.

47 - Numai lucrurile care le dorești, ne-ngăduite

te-ntinează, te frământă și-ți aduc dureri cumplite.

48 - Fericire, ai atâta cât muncești cinstit și bine

și cât ai, în toată vremea, inima curată-n tine

- numai când pierzi curăția

și te-abați din calea bună

îți vei pierde fericirea - c-astea umblă împreună.

49 - Fugi de orișice minciună

când o simți, în orice loc,

- căci minciuna totdeauna

îți aduce nenoroc.

50 - Frumusețea nu stă-n mode

și-n găteală ne-ncetată

- o maimuță tot maimuță-i

și-n mătăsuri îmbrăcată.

51 - Nu da drumul gurii tale la cuvânt necumpătat

căci oricât regreți la urmă, - vorba spusă ți-a zburat

și se-ntinde ca pârjolul prin pădure, dus de vânt

râu de plâns nu stinge-n urmă, focul unui rău cuvânt.

52 - Când te-ai născut, ai plâns tu singur

iar ceilalți s-au veselit

cât vei trăi, trăiește vrednic să poți fi tuturor iubit

când vei muri, ei toți să plângă

- tu singur să fii fericit.

53 - Orișicât de multe daruri

are cel necumpătat

el le risipește toate

și rămâne-un ruinat.

54 - Omul care-i ori prea vesel

ori prea trist,

- când sus, când jos, -

în curând o să-l cunoască

toți, de om neserios.

55 - Să iubești economia!

ea-i a Cumpătării fiică -

pune-n orice zi de-o parte

o fărâmă cât de mică!

- Strânge bobul și bănuțul,

că-nfrânarea nu-i rușine

și-ai să vezi că vine vremea

când, ce-ai strâns, îți prinde bine.

56 - Cine lasă calea bună și apucă una rea

de cădere și pedeapsă în curând nu va scăpa.

57 - Mergi mereu pe calea cinstei

și-n ce faci și-n ce-o să zici

căci de cazi din cinste-odată

greu mai poți să te ridici.

58 - Când trăiești cu toții-n pace

și muncești la locul tău

ești păzit și de-al rușinii,

și de-al lenei, mare rău.

59 - De-orice rău să-ți fie groază

orice bine să-l iubești, -

și-orice ban să-l ai prin cinste

- numai astfel să trăiești.

60 - Răutatea și cu lenea sunt cei doi vrăjmași haini

care unde se-ncuibează, lasă sufletul ruini.

61 - Când e lup și cel ce mușcă

și cel pus judecător

- vai de cei ce au dreptate

și-o cerșesc din mâna lor.

62 - Când nu-i dreptate-n Lege

- sau nu-i dreptate-n tine

zadarnic te mai aperi,

- să suferi, e mai bine.

63 - De multe ori ai gură, dar limbă foarte rar

când legea e nedreaptă iar omul ei - tâlhar.

64 - Pe cei morți de-i vei cinsti,

de cei vii cinstit vei fi -

căci ce dai cât timp trăiești

după moarte-ai să găsești.

65 - Pierderea averii-ncearcă cinstea celor prețuiți

- mai de preț se văd atuncea cei cu-adevărat cinstiți.

66 - Facă alții cum vor face,

umble alții cum vor vrea,

tu n-ai drept decât prin cinste să-ți trăiești viața ta.

67 - Nu ești bun atunci când bine

doar la unii-a face poți

ci-ai fi bun atunci când bine

ai putea să faci la toți.

68 - Cei cu bună cuviință și cu suflet înțelept

nu-și vor cere niciodată decât ce-i cinstit și drept.

69 - Ce nu oprește Legea,

oprește bunul simț

- aceasta-i legea sfântă

rămasă din părinți.

70 - Dacă altul mă urăște, asta este treaba lui

datoria mea e numai s-arăt dragoste oricui.

71 - Calomnia e-o minciună plină de o rea credință

cel ce-o poartă-i totdeauna cea mai josnică ființă.

72 - Omul obosit se ceartă,

cel flămând și el la fel

- de nu poți să-i faci un bine,

depărtează-te de el.

73 - De orice meserie

te-ai pregăti-n viață,

întâia datorie:

să fii cinstit - învață!

74 - Dacă vrei să mergi cu lupii, trebuie să urli-așa

altfel ori că ei te mâncă,

ori că tu îi vei lăsa.

75 - Dac-ajungi între nebuni

trebuie ca ei să spuni

ori, mai bine, fă-te mut

altfel nu scapi nebătut.

76 - Lăudați vor fi copiii care-ascultă de părinți

fiii lor o să le-arate rodul dragostei fierbinți.

77 - Nici prea sus,

dar nici prea jos!

- cei prea-prea, nu-i sănătos.

78 - Vor face în curând și fiii, ce văd că fac părinții lor

nu doar pe el se pierde-un tată,

ci-și pierde-ntregul viitor

nu doar pe el se mântuiește un om,

ci și pe fiii săi

- atunci când cumpătat pășește

pe bunele vieții căi.

79 - Minte sănătoasă în corp sănătos

viața e frumoasă, doar pe-un drum frumos.

80 - Săgeata frânge trupul, iar vorba duhul frânge,

- mai rău te doare rana din care n-a curs sânge.

81 - Pentru omul cel cuminte

ți s-ajung și trei cuvinte

pentru capul fără har

spui o mie - și-n zadar.

82 - Chiar dușmanului răspunde-i cu cuvinte cumpătate

asta mai întâi pe tine că ești om, o să te-arate.

83 - Darul care-i dat îndată,

e cum ar mai fi o dată,

- omul care dă grăbit

este cum ar da-ndoit.

84 - Cine nu dă înțelept

nici s-aștepte n-are drept

- cel ce nu dă cu plăcere

n-are dreptul nici a cere.

85 - De două ori e mai plăcut

un dar pe neașteptat făcut.

86 - Nici căldura și nici gerul,

nici nimic să nu te ție

ci să-ți faci, în orice vreme,

toată sfânta-ți datorie.

87 - Cusurul altora ni-e-n față

cusurul nostru înapoi, -

atunci când înjosim pe alții

și vrem să ne-nălțăm pe noi.

88 - Cusurul altuia-l învață pe omul care-i înțelept

să-și vadă pe al său

- și astfel să caute a umbla mai drept,

dar pe nebun îl face mândru și-ncepe-a judeca apoi

bubița altuia nu-l lasă să-și vadă propriul său buboi.

89 - Mă disprețuiește altul?

- treaba lui că face-așa

treaba mea-i să nu fac răul

să nu merit vorba rea.

90 - Pentru dragoste, de-ai vrea

numai dragoste poți da,

orice altceva gândești

- nu ești vrednic s-o primești.

91 - Pot să spună despre tine mulți că nu ești înțelept

însă nimeni să nu poată spune sus, că nu ești drept,

- a avea înțelepciune nu-i posibil tuturor

însă a fi drept oriunde, fiecare e dator.

92 - Dă-i oricând și ori la cine

ceea ce i se cuvine,

asta e și drept și bine

și-i o cinste pentru tine.

93 - Cumințenia va zice numai ce e înțelept

dar prostia vrea ca numai ce-a zis ea să fie drept.

94 - Întristarea de la dușmani ne va fi mai de folos

ca-ndulcirea de la prieteni, pe al Cinstei drum spinos.

95 - Cel vrăjmaș spune ce știe despre noi întotdeauna

dar prietenii adesea, să ne cruțe, spun minciuna.

96 - Nimic mai rușinos pe lume

decât să-i vezi ajunși dușmani

pe-acei ce s-au iubit fierbinte

trăind alături ani și ani...

97 - Împrumutul când ți-l ceri

faci dușman din prieten ieri,

- dă-mprumut la oameni răi

și-ți faci rău cu banii tăi.

98 - Spune numai vorbe bune chiar și de dușmanii tăi

și vei fi cu-atât mai nobil cu cât ei vor fi mai răi.

99 - Vorbele se duc zburând,

pildele rămân arând.

Fericita-nvățătură

stă în pildă nu în gură.

100 - E mai greu să faci dreptate între buni ca între răi

între cei ce-ți sunt prieteni, ca între dușmanii tăi.

101 - Nu poți învăța pe nimeni calea cinstei a urma

decât dacă el te vede că-ntâi tu trăiești așa.

102 - Lung e drumul prin cuvinte,

scurt e prin exemple sfinte.

Greu se-nvață când se spune,

dar ușor prin pilde bune.

103 - Pildele sunt cele care

au putere de-ndrumare

- vorba-i pasăre ușoară

lesne vine, lesne zboară.

104 - Prea multa apropiere se sfârșește în dispreț

- tu, a nu fi nicăierea prea familiar - să-nveți!

105 - Ce vrei altul să nu-ți facă

nici tu altuia nu-i face

și vorbește-i fiecărui numai ce s-auzi îți place.

106 - Dacă cineva mi-arată, drept, că fac o faptă rea

să fiu gata să mi-o judec

și să-mi pară rău de ea.

107 - Învață să te judeci din fapta orișicui

de n-are-asemănare și fapta ta cu-a lui!

108 - Nu promite, la oricine,

decât ceea ce poți ține,

- dar aceea ce-ai promis

fă-o-ntocmai cum ai zis.

109 - Nici o glumă niciodată n-o lua în serios

că te faci de râs prin asta chiar și celor mai de jos.

110 - A greși e omenește, - dar a stărui-n păcat

e satanic, căci păcatul pierde tot ce ai curat.

111 - Dacă cineva greșește, mustră-l sfătuindu-l blând

și de-i pare rău, tu iartă-l

pe deplin și orișicând.

112 - Tatăl cel cuminte mustră fiul său

pentru viitorul, nu trecutul rău.

113 - Altora le iartă-adesea,

- nici o dată ție

asta altora dă pace,

ție bucurie.

114 - Iartă cui mărturisește

și acoperă frățește,

căci și tu ești om, nu zeu

și-ai putea să cazi mai greu.

115 - Invidia e durerea de-a vedea pe alții-având

ceea ce noi totdeauna ne dorim

și n-avem rând.

116 - Oricine pizmuie pe altul

se recunoaște mai prejos

căci cel ce-i mai presus de alții,

nu poate fi invidios.

117 - Orice izbândă este-acum

de pizmă însoțită-n drum

și orice-nvingător viteaz

cunoaște-al pizmei trist necaz.

118 - Lenea naște invidia,

- ai voi să-i pierzi pe toți

care pot avea prin muncă

ce prin lene, tu nu poți.

119 - Invidia grăiește

nu ce-i adevărat

ci ceea ce rănește

pe cel invidiat.

120 - Cei buni se iubesc oriunde

și se caută între ei

cu atât mai mult când anii

le sunt dintre cei mai grei.

121 - Nimic mai rușinos pe lume, mai vinovat și necinstit

decât a fi în dușmănie cu cel ce mai mult v-ați iubit.

122 - Cel ce bine te iubește

bine te și pedepsește

numai dragostea nu vrea

să te lase-n calea rea.

123 - A iubi curat înseamnă a-l stima pe cel iubit

fără-a te-aștepta nainte,

sau în urmă, răsplătit.

124 - Pe om și haina lui l-arată

când e viața lui curată, -

căci sufletul sfințit cu har

nu-și ține trupul său murdar.

125 - Cea mai mare nebunie e să-njuri pe Cel mai Bun

și mai Vrednic de iubire

- cine-njură-i un nebun.

126 - Mai ușor înjură, ura,

decât iartă-njurătura,

- dar iubirea mai ușor

iartă hula tuturor.

127 - Păzește-te de-acela ce te-a-nșelat odată

cărarea-i cunoscută: - mai poate fi umblată.

128 - Nu este-alt om de bine decât omul înțelept

nici alt om de-nțelepciune, decât omul bun și drept.

129 - Nu poate nici un muritor

în orice clipă-a fi-nțelept,

dar orișicare e dator

în orice clipă a fi drept.

130 - Scăderea altuia-l învață pe înțelept nu a mustra

ci-a și-o descoperi mai bine

și a-ndrepta-o pe a sa.

131 - Nu pentru școală se învață

ci a se ști pentru viață

nici pentru nota astăzi dată

ci pentru vremea vieții toată.

132 - Oamenii sunt împreună spre al semenilor bine

deci ori rabdă-i,

ori învață-i pe acei de lângă tine.

133 - Viața, fără-nvățătură,

este moartea cea mai rea

că-i atâta-ncurcătură

și-i atâta noapte-n ea.

134 - Pe-un greșit, de poți, învață-l care-i ținta și cărarea

dacă nu-l poți, înțelege-l!

- de-asta ți s-a dat răbdarea!

135 - Învață și de la vrăjmași

ce să nu iei

și ce să lași,

învață și de la cei drepți

ce să nu plângi

și ce s-aștepți.

136 - Multe-nvață înțeleptul când pe alții îi învață

ce-i lumină pentru alții, este soare-n a lui viață.

137 - Învață ceva nou, învață

în fiecare dimineață

și-ntreabă-te când a-nserat

ce-ai învățat, ce-ai învățat.

138 - Judecătorul ce condamnă pe-un om nevinovat și bun

pe sine însuși se condamnă, și se arată om nebun.

139 - Lauda de sine face gura rău mirositoare

fapta, iar nu vorba, este singura lăudătoare.

140 - Când vei lăuda pe altul, fie scurtă vorba ta

lauda prea lungă poate de minciună să te dea.

141 - Lauda unui netrebnic nu-i o cinste ci-o rușine

cei ce-ți văd lăudătorul

cred la fel și despre tine.

142 - Cele rele nu câștigă dacă-s lăudate

cele bune nu vor pierde dacă-s criticate.

143 - Josnică e lăcomia la oricine și oricâtă

dar la om bătrân ea este totdeauna mai urâtă.

144 - Cumpătează-ți lăcomia

ca să nu-ți pierzi omenia

lacomul își mâncă-oricând

cinstea lui în primul rând.

145 - Să te rușinezi de tine când ai suflet lenevos

într-un trup puternic, tânăr și-ndrăzneț și sănătos

- căci la vârsta tinereții și cu darurile ei

să nu fie luptă care să n-o poți și să n-o vrei.

146 - Cel mai mare rău e-atuncea când stăpânului îi place

sluga cea lingușitoare ce-l îndeamnă rău a face

vai atunci de celelalte slugi cinstite ce-au să pată

când stăpânu-l stăpânește sluga rea și blestemată.

147 - Lingușirea totdeauna e mai grea și decât ura

fiindcă nu-i cunoști nici gândul,

nici puterea, nici măsura.

148 - Năzuința ta să fie spre folosul tuturor

către asta, fiecare om cinstit este dator.

149 - Nu primi să-ți facă bine

nimeni, dacă tu nu poți

după cum li se cuvine

să le răsplătești, la toți.

150 - Nici din gras,

nici din frumos

ce-i prea mult, nu-i sănătos.

Sănătatea-i cumpărată

cu măsura cumpătată.

Sănătatea-i dăruită

cu măsura chibzuită.

151 - Orișice virtute este-ntemeiată pe măsură

cine știe s-o păstreze are-o bună-nvățătură.

152 - Om cinstit a fost acela ce-a murit neîntinat

de minciuni, de viclenie și de duhul desfrânat.

153 - Mincinosul n-are-atâta ținere de minte bună

cât să nu se dovedească nicăierea de minciună.

154 - O minciună trage-ntruna

după ea altă minciună

- ca să nu deprinzi minciuna

gura ta nicicând n-o spună.

155 - Mâncarea-i numai pentru foame

iar băutura-i pentru sete,

nelegiuit e cel ce umblă

doar să se-ndoape și îmbete.

156 - Să ai mândrie numai cât meritele spun

mândria fără merit, - dovadă-i de nebun.

157 - Adu-ți aminte totdeauna

că ești doar om și nu uita

că nu-i mai lungă datorie

și scurtă viață, - ca a ta.

158 - O clipită de mânie, -

început de nebunie

cine vede cât e rea

- stăpânească-se de ea.

159 - O mânie niciodată n-a fost bun sfătuitor

ea aduce numai rele, și-unuia și tuturor.

160 - Un bun leac contra mâniei, este amânarea

ea aduce liniștirea, și-apoi împăcarea.

161 - Fericit nu vei ajunge câtă vreme-ți vine rău

și te mânii când îți pare mai fericit vecinul tău.

162 - Când ți-nvingi mânia birui cel mai mare inamic

omul liniștit e mare

omul mânios - nimic.

163 - Nu după nebuna modă să se-mbrace cel cuminte

ci după frumoasa pildă ce ne-au dat cei dinainte.

164 - Hainele nu dau nici cinstea

nici frumsețea cui n-o are

însă cinstea e frumoasă sub oricare-nfățișare.

165 - Fii cinstit întotdeauna, - cinstea-i aur și comoară

- adevărul te înalță dar minciuna te coboară.

166 - Îndrăzneala nu-i trufie,

nici răbdarea slăbiciune,

nici tăcerea nu-i prostie

- la un om cu-nțelepciune.

167 - Marii oameni totdeauna au vorbit adevărat

- cel ce umblă cu minciuna e om mic și lepădat.

168 - Cui prea multe stă să-ți spună

prea puține stai să-i crezi

și nu-l crede când se jură

- cere-i, mai întâi, să vezi.

169 - Cine scuipă în fântâna de-unde a băut cândva

merită să nu-i dea nimeni apă când va înseta.

170 - Să cauți doar ce-i curat în viață

precum albina-n calea sa

când zboară peste orice floare

privind mereu ne-ncrezătoare

și nu stă decât unde-i pare

curat nectarul care-l ia.

171 - Cum porumbelul alb ce cată

doar verde ramură să stea

- din orice flori din orice vale

doar câte sunt curate ia-le

oricât de dragi privirii tale

ce nu-s curate, nu lua.

172 - Cu-o mână de sare,

nu sărezi o mare.

- Lucruri scumpe vreai,

prețul scump să-l dai!

- nu da doar un pic

unde nu-i nimic.

173 - Cel bătut de grindine grele nu se sperie de ploaie

cel ce-a biruit furtuna, vântișorul nu-l îndoaie

celui neînvins de chinuri, nu i-e frică de-o-nfruntare

- cei ce nu mai au ce pierde nu se tem de-amenințare.

174 - Para cade lângă păr

cel bun lângă adevăr!

și-n rușine omul prost

- fiecare unde-a fost.

175 - Ziua cea de astăzi n-o mai afli mâne

tot ce nu faci astăzi nefăcut rămâne.

176 - Dacă ai și ou și piatră

în același buzunar

fără pagubă-n viață

o să umbli foarte rar.

Și credința și păcatul

nu stau mult timp la un loc

cum nu-i foc peste zăpadă

ori zăpadă peste foc.

177 - Adesea para bună la porc în gură cade,

adesea omul leneș ia fata cumsecade,

adesea lucruri sfinte ajung pe mâini murdare

iar cel ce le iubește le-ar vrea - și nu le are.

178 - Mincinosul nu-i crezut

nici când spune ce-a văzut.

- Vai de omul necinstit

că se roagă neprimit

și bolește nevăzut

și se jură necrezut.

179 - Cască gura numai cât poți să-nghițești

dacă ești prea lacom, tu te pedepsești.

180 - Mintea minții e măsura, inima e cuviința

când acestea-s sănătoase, sănătoasă ți-e ființa.

181 - Minciuna cea frumoasă

mai bună e decât

o milă furioasă

și-un adevăr urât.

182 - Cel ce te-a mințit odată

și-a pătat credința toată.

183 - Cel ce spune o minciună face ca o tâlhărie

păgubește-orice Dreptate și-Adevăr și Omenie.

184 - Nici somn lung fără visare

nici spus mult fără minciună,

- om cuminte-i omul care

frâu, la timp, va ști să-și pună.

185 - Pe copil să știi să-l aperi de minciună totdeauna

dintre câte rele-nvață, cea mai rea este minciuna.

186 - Cine prea multe vorbește

știe mult,

- ori mult mințește.

187 - Multe-ți întinează gândul, dar puține-l curățește:

- și urechile și ochii, de noroi, ți le păzește.

188 - Cum e de firesc în lume să mâncăm și să dormim

tot așa firească este datoria să muncim.

189 - Nedreptatea ce-ai făcut-o cuiva cu vreo faptă rea

te va urmări oriunde și oricând, ca umbra ta

toată viața ta pe nimeni nu-l nedreptăți nicicât

căci oricare nedreptate se plătește, hotărât!

190 - Dacă n-ar fi suferință

cum s-ar dovedi altfel

dacă este-n om credință

sau dacă-i minciună-n el?

191 - Cinstea să nu țină frâul,

inima să se supună

cumpătarea să ne-ndrume

- dacă vrem o viață bună.

192 - Chiar când le privești pe toate,

vezi doar ce-i curat

și din tot ce-auzi, reține ce-i adevărat.

193 - Fii cinstit și umblă doar pe căi frumoase

și-ți va fi trecutul urme luminoase.

194 - Inima-i ca apa ce păstrează-afund

toate cele câte în adânc pătrund -

- ca să-ți fie-adâncul plin și luminos

nu primi în suflet numai ce-i frumos.

195 - Mai ușoară e vegherea:

- să nu cazi în rău de fel

decât după prăbușire, să te mai ridici din el.

196 - Mai ferice-i totdeauna să dai tu decât s-aștepți

- dar nu știu această taină decât rarii oameni drepți.

197 - Cine lasă calea bună

dă seninul pe furtună

și lumina pe-nnoptare

și viața pe pierzare.

198 - Dacă tu-ți calci cinstea ta

nu-i privi pe toți așa,

mulți au cinstea mai de preț

ca avutu-ntregii vieți.

199 - De rău să-ți fie teamă, iar binele să-l ții

- de vrei în orice vreme în liniște să fii.

200 - Fericirea cumpărată cu al conștiinței preț

este viermele și focul iadului întregii vieți.

201 - Omul lacom are pururi nas de porc

și colți de câne

- peste lăcomie,

vină și blestem, în veci rămâne.

202 - Hambarul gol nu are șoareci

dar nici făină nu-i găsești

- când lupți și-alergi să faci ce-i bine

ai scuze când mai și greșești.

203 - Sacul cel cu două guri

nu-l mai umpli oricât furi

- când tu bei, nevasta bea

râu să vină - și-ar seca.

204 - Sărăcia nu-l coboară pe cel mare cu nimic

nici averea nu-l înalță pe-un cu sufletul calic.

205 - Nu ridica ce n-ai să poți

nici nu promite-ntruna

- începe doar ce poți sfârși

cu bine totdeauna.

206 - Nu face câinele slănină

nici vagabondul bun folos,

- nu cheltui prea mult cu dânșii

că totul este de prisos.

207 - Somnul este rupt din moarte,

lenea e din sărăcie,

- cine le-are pe-astea două

nu-i femeie ci-i urgie

nici bărbat ci stârpitură, -

putrezi-va-n murdărie.

208 - Pe acel ce urlă tare

gura în curând îl doare,

- pe acel ce-i prea voinic

în curând îl vezi nimic.

209 - Unde-s mulți, - pot face totul,

munca li-e ușoară

- cârdul cel unit de gâște

chiar și-un porc doboară.

210 - Cine-l apără Hristos

totdeauna scapă

- cel favorizat e scos

din oricare apă.

211 - Mai mulți ochi mai bine văd:

- vei greși puține

dacă-ți place să întrebi

și s-asculți ce-i bine.

212 - Oaia cea cu râie umple-o-ntreagă turmă

un stricat, tot satu-l strică pân-la urmă

și-un păcat adesea pierde-o adunare

- să zdrobești păcatul fără de cruțare

paznicul virtuții, grabnic să aleagă:

căci de cruță-o oaie pierde turma-ntreagă.

213 - Butoiul gol mai tare sună,

mai sus se suie omul mic,

mai mult se laudă aceia

ce fac puțin

- sau chiar nimic.

214 - Grea-i adesea munca ta

dar nemunca-i și mai grea,

greu e a munci mereu

dar bolnav e și mai greu.

215 - La banul rău nu-i face pungă,

nici loc nu-i da la omul rău

căci plata când o să-l ajungă

va pustii și locul tău.

216 - Banul îți deschide ușa fără nici o cheie

dar deschisă multă vreme, ușa n-o să steie.

217 - Banul, și pe cel nerod

om iubit îl face

numai că iubirea lui

grabnic se desface.

218 - Pânză și nevastă nu-ți alege seara

c-ai s-ajungi degrabă să te râdă țara

- ziua ți le-alege când se vede bine

când prea-n grabă cumperi tu te vinzi pe tine.

219 - A stăpânului uitare

cu un sfert mărește

- omul când e la strâmtorare

îndoit plătește.

220 - Două capete-are bățul,

nu-l amenința nici cui

că ușor poate s-ajungă la un capăt mâna lui.

221 - Răul lesne-l face omul

binele-anevoie-l face,

- fapta bună cere-o vară

fapta rea-ntr-un ceas se coace.

222 - Pe lume n-aștepta să vezi om chiar fără vreo vină

- și-n grâul cel mai bun găsești o tufă de neghină.

223 - Minciuna-i cu picioare scurte:

se-mpiedică la orice hop,

- pe-un mincinos îl prinzi mai iute

decât pe-un câine orb și șchiop.

224 - Rufele murdare spală-ți-le-acasă

altfel cât e lumea nume rău îți iasă.

225 - Fii cuviincios!

- cel trufaș e și prost și urâcios

spicul gol ridică fruntea,

dar cel plin și-o lasă-n jos.

226 - Bunul simț să te învețe

să dai orișicui binețe

cu respect și bucurie

- în binețe nu-i mânie.

227 - Nu te crede, trufaș, fără de greșeală

cine crede astfel foarte-ușor se-nșeală

- când vei fi mai gata pe-altul să-l lovești

să-ți aduci aminte că și tu greșești.

228 - Chiar în vârful scării dacă te-ai suit

ba mai mult acolo, nu fi amețit

- slava lumii trece, Cel ce te-a-nălțat

poate să te cadă, când te-ai îngâmfat.

229 - Câți te laudă prea tare te vor vinde prea ușor

fii cu grijă, te ferește și nu-ți spune taina lor.

230 - Frumos când vezi c-adună

om slab - o muncă bună

dar trist, să vezi cândva

om tare - muncă rea.

231 - Munca liberă-i lumina ce te-nalță fericit

lipsa ei într-o viață e de neînlocuit.

232 - Omul prefăcut

nu-i cum l-ai crezut

dinafară pâine

dinăuntru câine.

233 - După nume trandafir

după fapte borș cu știr

dinafară busuioc

dinăuntru jar și foc.