Din părţile Crişanei

1 - Rar când cel care-i călare crede celui ce-i pe jos

- numai omul bun şi nobil poate fi mărinimos.

2 - Tot în boul care trage dă stăpânul lui mereu

tot la cel ce nu te lasă mergi şi ceri în ceasul greu.

3 - Aceia care-şi lasă locul

şi caută-apoi un loc străin

străini sunt şi de unde pleacă

străini vor fi şi unde vin.

4 - Cine umblă multe drumuri nu ajunge nicăieri

- nestatornicul e omul de nimic şi azi şi ieri.

5 - Şi o piatră prinde iarbă dacă stă mult într-un loc

- numai omul nestatornic n-are cinste şi noroc.

6 - Ce folos de lapte gros

dacă-i oala cu miros,

ce folos de mintea ta

când faci numai rău cu ea?

7 - Pe unde-a fost odată apă

mai trece iar când vine mare

- cine-a căzut într-o ispită

mai cade iarăşi la-ncercare.

8 - Nu te aperi de bârfire când ea-n spate-ţi cleveteşte

numai nevinovăţia pân-la urmă-ţi răsplăteşte.

9 - Nu judeca ce nu-nţelegi

ci mergi şi fă mai bine

căci dacă râzi de cei ce fac

te faci de râs pe tine.

10 - Cumpătarea nu te lasă rob la pofte şi păcate

ci te-ajută să le birui cu măsură bună, toate.

11 - Trăiţi în cumpătare, chiar dac-ar fi ruşine

să vă-nfrânaţi,

- în urmă afla-veţi c-a fost bine.

12 - Şi-n vin şi-n libertate - mai bună-i cumpătarea

vai celui ce nu ştie măsura şi-nfrânarea.

13 - Găina cea mai scumpă e cea primită-n dar

căci ştii că cel ce-a dat-o aşteaptă-un bou măcar.

14 - Stările de vorbă-s ciurul adevărului ales

căci din vorbe liniştite multe gânduri bune ies.

15 - Dispreţul este-o piatră pe-a răzbunării cale

n-o arunca spre nimeni cu vorba gurii tale.

16 - Liniştirea e-n iertare

mai curând ca-n răzbunare,

- cel ce iartă doarme-n pace

cel răzbunător se coace.

17 - Omul bun uită râzând

omul rău urăşte-oricând

omul bun uită şi tace

omul rău ţine şi coace.

18 - Ce-s doi duşmani?

- doi prieteni ce însă nu se ştiu

când se cunosc cu minte, sunt prieteni mai târziu.

19 - Cunoşti cultura cuiva din felul de pe stradă

- cum este când văd alţii e şi când n-o să-l vadă.

20 - Gluma trebuie să muşte ca un miel nu ca un câine

gluma care vrea să-mpungă s-o amâni mereu pe mâine.

21 - Cine-i nesimţit pe stradă este nesimţit şi-acasă

- nesimţirea este boala cea mai rea şi urâcioasă.

22 - Sunt pizmuiţi mai mult aceia

ce pot să zboare mai frumos

cu aripile lor, - când alţii

nu pot - ci să târăsc pe jos.

23 - Înţelepciunea-i fiica păţaniei mereu

- cel înţelept e numai acel trecut prin greu.

24 - Trei scântei nefericite focul iadului ţi-aprind:

ura, furtul şi mândria

- sufletul când ţi-l cuprind.

25 - Cel care-a găsit lumina şi-al ştiinţei curcubeu

nu mai simte-altă plăcere decât a-nvăţa mereu.

26 - O, desigur că minciuna este-atât de-njositoare

şi departe de virtute ca-ntunericul de soare

orişicât şi-ar pune-o mască

spre-a putea să tot pătrundă

nu-i nici una multă vreme ca să poată s-o ascundă.

27 - Trândăvia şi trufia, când pe cineva-l apasă

până-n zdrenţe şi-n ruşine şi-n pierzare

- nu-l mai lasă.

28 - Ce la masă se vorbeşte

- faţa mesei să-nvelească,

prietenia, ce primeşte

prietenia să păzească.

29 - Să ştii mult, să spui puţin

- iată cumpătul deplin.

30 - Nu omul se urăşte, ci patima lui rea

- pe el mereu îl iartă,

dar n-o iartă pe ea.

31 - Nu-ţi risipi din viaţă nici un minut măcar

nu-ţi da comoara cinstei pe lucruri în zadar

nu-ţi pierde tinereţea

stând fără căpătâi

căci altfel în ruşine şi-n zdrenţe-ai să rămâi.

32 - Nu-ţi nimici-al iubirii avânt înflăcărat

nu-ţi îngropa-n gunoaie avutul cel curat

nu-ţi ruina puterea cu leneşii nebuni

când poţi prin muncă daruri eterne să-ţi aduni.

33 - Chiar omul cel mai tare astăzi

poate fi mâine prăbuşit

- nu-ţi face idol din cel trufaş

şi nu-njosi pe cel lipsit.

34 - Chiar omul cel avut acuma

deseară poate fi sărac

în bogăţia pieritoare, nici tu să nu te-ncrezi în veac.

35 - Ci numa-n munca ta te-ncrede

şi în al cinstei drum curat

acela care astfel face

va fi-nţelept cu-adevărat.

36 - Înţeleptul totdeauna recunoaşte ce-a greşit

dar nu-şi recunoaşte vina nicicând, omul mărginit.

După felul cum se-arată, când greşeşte, recunoşti

dintre care este omul:

dintre-aleşi sau dintre proşti.

37 - Cine eşti, se vede-atuncea

când nu-i nimeni să te vadă!

- educaţia se vede

din ce faci, şi spui, pe stradă

şi în disciplina muncii

şi cum noaptea ţi-o trăieşti

- unde nimeni nu te ştie,

se cunoaşte cine eşti.

38 - Adevărul, cu un meşter, sapă chipul mai pietros

dar şi dureros adesea, însă pururea frumos.

39 - E mai bună întristarea ce după-adevăr ţi-aduni

decât lauda pe urma unui umblet cu minciuni.

40 - Cel ce luptă împotriva adevărului, - degrab

va fi-nvins, căci totdeauna omu-acesta este slab.

41 - Fii cinstit! - şi adevărul tu-l respectă cât vei fi

îl respectă chiar şi-acela care n-ai să-l poţi primi.

42 - Adevăru-i lucrul unic ce te face fericit:

când căutându-l şi găsindu-l îl mărturiseşti cinstit.

43 - O voinţă-adevărată

e ca stânca pe pământ:

- nu se sfarmă nici de valuri

nu se-ndoaie nici de vânt.

44 - Pe prietenul ce-ţi spune adevărul, să-l asculţi

căci prieteni ca să-ţi spună adevărul, nu sunt mulţi.

45 - Pe cel prieten cu-adevărul, fă-ţi-l fratele iubit

îţi va fi spre-un veşnic bine de-i rămâi nedespărţit.

46 - Prietene, fii totdeauna curajos în tot ce-i drept

pentru pace, pentru cinste, inima să-ţi ardă-n piept

căci nu este fericire fără de curaj, nicicând

nici iubire fără cinste - nici izbândă neluptând.

47 - Numai lucrurile care le doreşti, ne-ngăduite

te-ntinează, te frământă şi-ţi aduc dureri cumplite.

48 - Fericire, ai atâta cât munceşti cinstit şi bine

şi cât ai, în toată vremea, inima curată-n tine

- numai când pierzi curăţia

şi te-abaţi din calea bună

îţi vei pierde fericirea - c-astea umblă împreună.

49 - Fugi de orişice minciună

când o simţi, în orice loc,

- căci minciuna totdeauna

îţi aduce nenoroc.

50 - Frumuseţea nu stă-n mode

şi-n găteală ne-ncetată

- o maimuţă tot maimuţă-i

şi-n mătăsuri îmbrăcată.

51 - Nu da drumul gurii tale la cuvânt necumpătat

căci oricât regreţi la urmă, - vorba spusă ţi-a zburat

şi se-ntinde ca pârjolul prin pădure, dus de vânt

râu de plâns nu stinge-n urmă, focul unui rău cuvânt.

52 - Când te-ai născut, ai plâns tu singur

iar ceilalţi s-au veselit

cât vei trăi, trăieşte vrednic să poţi fi tuturor iubit

când vei muri, ei toţi să plângă

- tu singur să fii fericit.

53 - Orişicât de multe daruri

are cel necumpătat

el le risipeşte toate

şi rămâne-un ruinat.

54 - Omul care-i ori prea vesel

ori prea trist,

- când sus, când jos, -

în curând o să-l cunoască

toţi, de om neserios.

55 - Să iubeşti economia!

ea-i a Cumpătării fiică -

pune-n orice zi de-o parte

o fărâmă cât de mică!

- Strânge bobul şi bănuţul,

că-nfrânarea nu-i ruşine

şi-ai să vezi că vine vremea

când, ce-ai strâns, îţi prinde bine.

56 - Cine lasă calea bună şi apucă una rea

de cădere şi pedeapsă în curând nu va scăpa.

57 - Mergi mereu pe calea cinstei

şi-n ce faci şi-n ce-o să zici

căci de cazi din cinste-odată

greu mai poţi să te ridici.

58 - Când trăieşti cu toţii-n pace

şi munceşti la locul tău

eşti păzit şi de-al ruşinii,

şi de-al lenei, mare rău.

59 - De-orice rău să-ţi fie groază

orice bine să-l iubeşti, -

şi-orice ban să-l ai prin cinste

- numai astfel să trăieşti.

60 - Răutatea şi cu lenea sunt cei doi vrăjmaşi haini

care unde se-ncuibează, lasă sufletul ruini.

61 - Când e lup şi cel ce muşcă

şi cel pus judecător

- vai de cei ce au dreptate

şi-o cerşesc din mâna lor.

62 - Când nu-i dreptate-n Lege

- sau nu-i dreptate-n tine

zadarnic te mai aperi,

- să suferi, e mai bine.

63 - De multe ori ai gură, dar limbă foarte rar

când legea e nedreaptă iar omul ei - tâlhar.

64 - Pe cei morţi de-i vei cinsti,

de cei vii cinstit vei fi -

căci ce dai cât timp trăieşti

după moarte-ai să găseşti.

65 - Pierderea averii-ncearcă cinstea celor preţuiţi

- mai de preţ se văd atuncea cei cu-adevărat cinstiţi.

66 - Facă alţii cum vor face,

umble alţii cum vor vrea,

tu n-ai drept decât prin cinste să-ţi trăieşti viaţa ta.

67 - Nu eşti bun atunci când bine

doar la unii-a face poţi

ci-ai fi bun atunci când bine

ai putea să faci la toţi.

68 - Cei cu bună cuviinţă şi cu suflet înţelept

nu-şi vor cere niciodată decât ce-i cinstit şi drept.

69 - Ce nu opreşte Legea,

opreşte bunul simţ

- aceasta-i legea sfântă

rămasă din părinţi.

70 - Dacă altul mă urăşte, asta este treaba lui

datoria mea e numai s-arăt dragoste oricui.

71 - Calomnia e-o minciună plină de o rea credinţă

cel ce-o poartă-i totdeauna cea mai josnică fiinţă.

72 - Omul obosit se ceartă,

cel flămând şi el la fel

- de nu poţi să-i faci un bine,

depărtează-te de el.

73 - De orice meserie

te-ai pregăti-n viaţă,

întâia datorie:

să fii cinstit - învaţă!

74 - Dacă vrei să mergi cu lupii, trebuie să urli-aşa

altfel ori că ei te mâncă,

ori că tu îi vei lăsa.

75 - Dac-ajungi între nebuni

trebuie ca ei să spuni

ori, mai bine, fă-te mut

altfel nu scapi nebătut.

76 - Lăudaţi vor fi copiii care-ascultă de părinţi

fiii lor o să le-arate rodul dragostei fierbinţi.

77 - Nici prea sus,

dar nici prea jos!

- cei prea-prea, nu-i sănătos.

78 - Vor face în curând şi fiii, ce văd că fac părinţii lor

nu doar pe el se pierde-un tată,

ci-şi pierde-ntregul viitor

nu doar pe el se mântuieşte un om,

ci şi pe fiii săi

- atunci când cumpătat păşeşte

pe bunele vieţii căi.

79 - Minte sănătoasă în corp sănătos

viaţa e frumoasă, doar pe-un drum frumos.

80 - Săgeata frânge trupul, iar vorba duhul frânge,

- mai rău te doare rana din care n-a curs sânge.

81 - Pentru omul cel cuminte

ţi s-ajung şi trei cuvinte

pentru capul fără har

spui o mie - şi-n zadar.

82 - Chiar duşmanului răspunde-i cu cuvinte cumpătate

asta mai întâi pe tine că eşti om, o să te-arate.

83 - Darul care-i dat îndată,

e cum ar mai fi o dată,

- omul care dă grăbit

este cum ar da-ndoit.

84 - Cine nu dă înţelept

nici s-aştepte n-are drept

- cel ce nu dă cu plăcere

n-are dreptul nici a cere.

85 - De două ori e mai plăcut

un dar pe neaşteptat făcut.

86 - Nici căldura şi nici gerul,

nici nimic să nu te ţie

ci să-ţi faci, în orice vreme,

toată sfânta-ţi datorie.

87 - Cusurul altora ni-e-n faţă

cusurul nostru înapoi, -

atunci când înjosim pe alţii

şi vrem să ne-nălţăm pe noi.

88 - Cusurul altuia-l învaţă pe omul care-i înţelept

să-şi vadă pe al său

- şi astfel să caute a umbla mai drept,

dar pe nebun îl face mândru şi-ncepe-a judeca apoi

bubiţa altuia nu-l lasă să-şi vadă propriul său buboi.

89 - Mă dispreţuieşte altul?

- treaba lui că face-aşa

treaba mea-i să nu fac răul

să nu merit vorba rea.

90 - Pentru dragoste, de-ai vrea

numai dragoste poţi da,

orice altceva gândeşti

- nu eşti vrednic s-o primeşti.

91 - Pot să spună despre tine mulţi că nu eşti înţelept

însă nimeni să nu poată spune sus, că nu eşti drept,

- a avea înţelepciune nu-i posibil tuturor

însă a fi drept oriunde, fiecare e dator.

92 - Dă-i oricând şi ori la cine

ceea ce i se cuvine,

asta e şi drept şi bine

şi-i o cinste pentru tine.

93 - Cuminţenia va zice numai ce e înţelept

dar prostia vrea ca numai ce-a zis ea să fie drept.

94 - Întristarea de la duşmani ne va fi mai de folos

ca-ndulcirea de la prieteni, pe al Cinstei drum spinos.

95 - Cel vrăjmaş spune ce ştie despre noi întotdeauna

dar prietenii adesea, să ne cruţe, spun minciuna.

96 - Nimic mai ruşinos pe lume

decât să-i vezi ajunşi duşmani

pe-acei ce s-au iubit fierbinte

trăind alături ani şi ani...

97 - Împrumutul când ţi-l ceri

faci duşman din prieten ieri,

- dă-mprumut la oameni răi

şi-ţi faci rău cu banii tăi.

98 - Spune numai vorbe bune chiar şi de duşmanii tăi

şi vei fi cu-atât mai nobil cu cât ei vor fi mai răi.

99 - Vorbele se duc zburând,

pildele rămân arând.

Fericita-nvăţătură

stă în pildă nu în gură.

100 - E mai greu să faci dreptate între buni ca între răi

între cei ce-ţi sunt prieteni, ca între duşmanii tăi.

101 - Nu poţi învăţa pe nimeni calea cinstei a urma

decât dacă el te vede că-ntâi tu trăieşti aşa.

102 - Lung e drumul prin cuvinte,

scurt e prin exemple sfinte.

Greu se-nvaţă când se spune,

dar uşor prin pilde bune.

103 - Pildele sunt cele care

au putere de-ndrumare

- vorba-i pasăre uşoară

lesne vine, lesne zboară.

104 - Prea multa apropiere se sfârşeşte în dispreţ

- tu, a nu fi nicăierea prea familiar - să-nveţi!

105 - Ce vrei altul să nu-ţi facă

nici tu altuia nu-i face

şi vorbeşte-i fiecărui numai ce s-auzi îţi place.

106 - Dacă cineva mi-arată, drept, că fac o faptă rea

să fiu gata să mi-o judec

şi să-mi pară rău de ea.

107 - Învaţă să te judeci din fapta orişicui

de n-are-asemănare şi fapta ta cu-a lui!

108 - Nu promite, la oricine,

decât ceea ce poţi ţine,

- dar aceea ce-ai promis

fă-o-ntocmai cum ai zis.

109 - Nici o glumă niciodată n-o lua în serios

că te faci de râs prin asta chiar şi celor mai de jos.

110 - A greşi e omeneşte, - dar a stărui-n păcat

e satanic, căci păcatul pierde tot ce ai curat.

111 - Dacă cineva greşeşte, mustră-l sfătuindu-l blând

şi de-i pare rău, tu iartă-l

pe deplin şi orişicând.

112 - Tatăl cel cuminte mustră fiul său

pentru viitorul, nu trecutul rău.

113 - Altora le iartă-adesea,

- nici o dată ţie

asta altora dă pace,

ţie bucurie.

114 - Iartă cui mărturiseşte

şi acoperă frăţeşte,

căci şi tu eşti om, nu zeu

şi-ai putea să cazi mai greu.

115 - Invidia e durerea de-a vedea pe alţii-având

ceea ce noi totdeauna ne dorim

şi n-avem rând.

116 - Oricine pizmuie pe altul

se recunoaşte mai prejos

căci cel ce-i mai presus de alţii,

nu poate fi invidios.

117 - Orice izbândă este-acum

de pizmă însoţită-n drum

şi orice-nvingător viteaz

cunoaşte-al pizmei trist necaz.

118 - Lenea naşte invidia,

- ai voi să-i pierzi pe toţi

care pot avea prin muncă

ce prin lene, tu nu poţi.

119 - Invidia grăieşte

nu ce-i adevărat

ci ceea ce răneşte

pe cel invidiat.

120 - Cei buni se iubesc oriunde

şi se caută între ei

cu atât mai mult când anii

le sunt dintre cei mai grei.

121 - Nimic mai ruşinos pe lume, mai vinovat şi necinstit

decât a fi în duşmănie cu cel ce mai mult v-aţi iubit.

122 - Cel ce bine te iubeşte

bine te şi pedepseşte

numai dragostea nu vrea

să te lase-n calea rea.

123 - A iubi curat înseamnă a-l stima pe cel iubit

fără-a te-aştepta nainte,

sau în urmă, răsplătit.

124 - Pe om şi haina lui l-arată

când e viaţa lui curată, -

căci sufletul sfinţit cu har

nu-şi ţine trupul său murdar.

125 - Cea mai mare nebunie e să-njuri pe Cel mai Bun

şi mai Vrednic de iubire

- cine-njură-i un nebun.

126 - Mai uşor înjură, ura,

decât iartă-njurătura,

- dar iubirea mai uşor

iartă hula tuturor.

127 - Păzeşte-te de-acela ce te-a-nşelat odată

cărarea-i cunoscută: - mai poate fi umblată.

128 - Nu este-alt om de bine decât omul înţelept

nici alt om de-nţelepciune, decât omul bun şi drept.

129 - Nu poate nici un muritor

în orice clipă-a fi-nţelept,

dar orişicare e dator

în orice clipă a fi drept.

130 - Scăderea altuia-l învaţă pe înţelept nu a mustra

ci-a şi-o descoperi mai bine

şi a-ndrepta-o pe a sa.

131 - Nu pentru şcoală se învaţă

ci a se şti pentru viaţă

nici pentru nota astăzi dată

ci pentru vremea vieţii toată.

132 - Oamenii sunt împreună spre al semenilor bine

deci ori rabdă-i,

ori învaţă-i pe acei de lângă tine.

133 - Viaţa, fără-nvăţătură,

este moartea cea mai rea

că-i atâta-ncurcătură

şi-i atâta noapte-n ea.

134 - Pe-un greşit, de poţi, învaţă-l care-i ţinta şi cărarea

dacă nu-l poţi, înţelege-l!

- de-asta ţi s-a dat răbdarea!

135 - Învaţă şi de la vrăjmaşi

ce să nu iei

şi ce să laşi,

învaţă şi de la cei drepţi

ce să nu plângi

şi ce s-aştepţi.

136 - Multe-nvaţă înţeleptul când pe alţii îi învaţă

ce-i lumină pentru alţii, este soare-n a lui viaţă.

137 - Învaţă ceva nou, învaţă

în fiecare dimineaţă

şi-ntreabă-te când a-nserat

ce-ai învăţat, ce-ai învăţat.

138 - Judecătorul ce condamnă pe-un om nevinovat şi bun

pe sine însuşi se condamnă, şi se arată om nebun.

139 - Lauda de sine face gura rău mirositoare

fapta, iar nu vorba, este singura lăudătoare.

140 - Când vei lăuda pe altul, fie scurtă vorba ta

lauda prea lungă poate de minciună să te dea.

141 - Lauda unui netrebnic nu-i o cinste ci-o ruşine

cei ce-ţi văd lăudătorul

cred la fel şi despre tine.

142 - Cele rele nu câştigă dacă-s lăudate

cele bune nu vor pierde dacă-s criticate.

143 - Josnică e lăcomia la oricine şi oricâtă

dar la om bătrân ea este totdeauna mai urâtă.

144 - Cumpătează-ţi lăcomia

ca să nu-ţi pierzi omenia

lacomul îşi mâncă-oricând

cinstea lui în primul rând.

145 - Să te ruşinezi de tine când ai suflet lenevos

într-un trup puternic, tânăr şi-ndrăzneţ şi sănătos

- căci la vârsta tinereţii şi cu darurile ei

să nu fie luptă care să n-o poţi şi să n-o vrei.

146 - Cel mai mare rău e-atuncea când stăpânului îi place

sluga cea linguşitoare ce-l îndeamnă rău a face

vai atunci de celelalte slugi cinstite ce-au să pată

când stăpânu-l stăpâneşte sluga rea şi blestemată.

147 - Linguşirea totdeauna e mai grea şi decât ura

fiindcă nu-i cunoşti nici gândul,

nici puterea, nici măsura.

148 - Năzuinţa ta să fie spre folosul tuturor

către asta, fiecare om cinstit este dator.

149 - Nu primi să-ţi facă bine

nimeni, dacă tu nu poţi

după cum li se cuvine

să le răsplăteşti, la toţi.

150 - Nici din gras,

nici din frumos

ce-i prea mult, nu-i sănătos.

Sănătatea-i cumpărată

cu măsura cumpătată.

Sănătatea-i dăruită

cu măsura chibzuită.

151 - Orişice virtute este-ntemeiată pe măsură

cine ştie s-o păstreze are-o bună-nvăţătură.

152 - Om cinstit a fost acela ce-a murit neîntinat

de minciuni, de viclenie şi de duhul desfrânat.

153 - Mincinosul n-are-atâta ţinere de minte bună

cât să nu se dovedească nicăierea de minciună.

154 - O minciună trage-ntruna

după ea altă minciună

- ca să nu deprinzi minciuna

gura ta nicicând n-o spună.

155 - Mâncarea-i numai pentru foame

iar băutura-i pentru sete,

nelegiuit e cel ce umblă

doar să se-ndoape şi îmbete.

156 - Să ai mândrie numai cât meritele spun

mândria fără merit, - dovadă-i de nebun.

157 - Adu-ţi aminte totdeauna

că eşti doar om şi nu uita

că nu-i mai lungă datorie

şi scurtă viaţă, - ca a ta.

158 - O clipită de mânie, -

început de nebunie

cine vede cât e rea

- stăpânească-se de ea.

159 - O mânie niciodată n-a fost bun sfătuitor

ea aduce numai rele, şi-unuia şi tuturor.

160 - Un bun leac contra mâniei, este amânarea

ea aduce liniştirea, şi-apoi împăcarea.

161 - Fericit nu vei ajunge câtă vreme-ţi vine rău

şi te mânii când îţi pare mai fericit vecinul tău.

162 - Când ţi-nvingi mânia birui cel mai mare inamic

omul liniştit e mare

omul mânios - nimic.

163 - Nu după nebuna modă să se-mbrace cel cuminte

ci după frumoasa pildă ce ne-au dat cei dinainte.

164 - Hainele nu dau nici cinstea

nici frumseţea cui n-o are

însă cinstea e frumoasă sub oricare-nfăţişare.

165 - Fii cinstit întotdeauna, - cinstea-i aur şi comoară

- adevărul te înalţă dar minciuna te coboară.

166 - Îndrăzneala nu-i trufie,

nici răbdarea slăbiciune,

nici tăcerea nu-i prostie

- la un om cu-nţelepciune.

167 - Marii oameni totdeauna au vorbit adevărat

- cel ce umblă cu minciuna e om mic şi lepădat.

168 - Cui prea multe stă să-ţi spună

prea puţine stai să-i crezi

şi nu-l crede când se jură

- cere-i, mai întâi, să vezi.

169 - Cine scuipă în fântâna de-unde a băut cândva

merită să nu-i dea nimeni apă când va înseta.

170 - Să cauţi doar ce-i curat în viaţă

precum albina-n calea sa

când zboară peste orice floare

privind mereu ne-ncrezătoare

şi nu stă decât unde-i pare

curat nectarul care-l ia.

171 - Cum porumbelul alb ce cată

doar verde ramură să stea

- din orice flori din orice vale

doar câte sunt curate ia-le

oricât de dragi privirii tale

ce nu-s curate, nu lua.

172 - Cu-o mână de sare,

nu sărezi o mare.

- Lucruri scumpe vreai,

preţul scump să-l dai!

- nu da doar un pic

unde nu-i nimic.

173 - Cel bătut de grindine grele nu se sperie de ploaie

cel ce-a biruit furtuna, vântişorul nu-l îndoaie

celui neînvins de chinuri, nu i-e frică de-o-nfruntare

- cei ce nu mai au ce pierde nu se tem de-ameninţare.

174 - Para cade lângă păr

cel bun lângă adevăr!

şi-n ruşine omul prost

- fiecare unde-a fost.

175 - Ziua cea de astăzi n-o mai afli mâne

tot ce nu faci astăzi nefăcut rămâne.

176 - Dacă ai şi ou şi piatră

în acelaşi buzunar

fără pagubă-n viaţă

o să umbli foarte rar.

Şi credinţa şi păcatul

nu stau mult timp la un loc

cum nu-i foc peste zăpadă

ori zăpadă peste foc.

177 - Adesea para bună la porc în gură cade,

adesea omul leneş ia fata cumsecade,

adesea lucruri sfinte ajung pe mâini murdare

iar cel ce le iubeşte le-ar vrea - şi nu le are.

178 - Mincinosul nu-i crezut

nici când spune ce-a văzut.

- Vai de omul necinstit

că se roagă neprimit

şi boleşte nevăzut

şi se jură necrezut.

179 - Cască gura numai cât poţi să-nghiţeşti

dacă eşti prea lacom, tu te pedepseşti.

180 - Mintea minţii e măsura, inima e cuviinţa

când acestea-s sănătoase, sănătoasă ţi-e fiinţa.

181 - Minciuna cea frumoasă

mai bună e decât

o milă furioasă

şi-un adevăr urât.

182 - Cel ce te-a minţit odată

şi-a pătat credinţa toată.

183 - Cel ce spune o minciună face ca o tâlhărie

păgubeşte-orice Dreptate şi-Adevăr şi Omenie.

184 - Nici somn lung fără visare

nici spus mult fără minciună,

- om cuminte-i omul care

frâu, la timp, va şti să-şi pună.

185 - Pe copil să ştii să-l aperi de minciună totdeauna

dintre câte rele-nvaţă, cea mai rea este minciuna.

186 - Cine prea multe vorbeşte

ştie mult,

- ori mult minţeşte.

187 - Multe-ţi întinează gândul, dar puţine-l curăţeşte:

- şi urechile şi ochii, de noroi, ţi le păzeşte.

188 - Cum e de firesc în lume să mâncăm şi să dormim

tot aşa firească este datoria să muncim.

189 - Nedreptatea ce-ai făcut-o cuiva cu vreo faptă rea

te va urmări oriunde şi oricând, ca umbra ta

toată viaţa ta pe nimeni nu-l nedreptăţi nicicât

căci oricare nedreptate se plăteşte, hotărât!

190 - Dacă n-ar fi suferinţă

cum s-ar dovedi altfel

dacă este-n om credinţă

sau dacă-i minciună-n el?

191 - Cinstea să nu ţină frâul,

inima să se supună

cumpătarea să ne-ndrume

- dacă vrem o viaţă bună.

192 - Chiar când le priveşti pe toate,

vezi doar ce-i curat

şi din tot ce-auzi, reţine ce-i adevărat.

193 - Fii cinstit şi umblă doar pe căi frumoase

şi-ţi va fi trecutul urme luminoase.

194 - Inima-i ca apa ce păstrează-afund

toate cele câte în adânc pătrund -

- ca să-ţi fie-adâncul plin şi luminos

nu primi în suflet numai ce-i frumos.

195 - Mai uşoară e vegherea:

- să nu cazi în rău de fel

decât după prăbuşire, să te mai ridici din el.

196 - Mai ferice-i totdeauna să dai tu decât s-aştepţi

- dar nu ştiu această taină decât rarii oameni drepţi.

197 - Cine lasă calea bună

dă seninul pe furtună

şi lumina pe-nnoptare

şi viaţa pe pierzare.

198 - Dacă tu-ţi calci cinstea ta

nu-i privi pe toţi aşa,

mulţi au cinstea mai de preţ

ca avutu-ntregii vieţi.

199 - De rău să-ţi fie teamă, iar binele să-l ţii

- de vrei în orice vreme în linişte să fii.

200 - Fericirea cumpărată cu al conştiinţei preţ

este viermele şi focul iadului întregii vieţi.

201 - Omul lacom are pururi nas de porc

şi colţi de câne

- peste lăcomie,

vină şi blestem, în veci rămâne.

202 - Hambarul gol nu are şoareci

dar nici făină nu-i găseşti

- când lupţi şi-alergi să faci ce-i bine

ai scuze când mai şi greşeşti.

203 - Sacul cel cu două guri

nu-l mai umpli oricât furi

- când tu bei, nevasta bea

râu să vină - şi-ar seca.

204 - Sărăcia nu-l coboară pe cel mare cu nimic

nici averea nu-l înalţă pe-un cu sufletul calic.

205 - Nu ridica ce n-ai să poţi

nici nu promite-ntruna

- începe doar ce poţi sfârşi

cu bine totdeauna.

206 - Nu face câinele slănină

nici vagabondul bun folos,

- nu cheltui prea mult cu dânşii

că totul este de prisos.

207 - Somnul este rupt din moarte,

lenea e din sărăcie,

- cine le-are pe-astea două

nu-i femeie ci-i urgie

nici bărbat ci stârpitură, -

putrezi-va-n murdărie.

208 - Pe acel ce urlă tare

gura în curând îl doare,

- pe acel ce-i prea voinic

în curând îl vezi nimic.

209 - Unde-s mulţi, - pot face totul,

munca li-e uşoară

- cârdul cel unit de gâşte

chiar şi-un porc doboară.

210 - Cine-l apără Hristos

totdeauna scapă

- cel favorizat e scos

din oricare apă.

211 - Mai mulţi ochi mai bine văd:

- vei greşi puţine

dacă-ţi place să întrebi

şi s-asculţi ce-i bine.

212 - Oaia cea cu râie umple-o-ntreagă turmă

un stricat, tot satu-l strică pân-la urmă

şi-un păcat adesea pierde-o adunare

- să zdrobeşti păcatul fără de cruţare

paznicul virtuţii, grabnic să aleagă:

căci de cruţă-o oaie pierde turma-ntreagă.

213 - Butoiul gol mai tare sună,

mai sus se suie omul mic,

mai mult se laudă aceia

ce fac puţin

- sau chiar nimic.

214 - Grea-i adesea munca ta

dar nemunca-i şi mai grea,

greu e a munci mereu

dar bolnav e şi mai greu.

215 - La banul rău nu-i face pungă,

nici loc nu-i da la omul rău

căci plata când o să-l ajungă

va pustii şi locul tău.

216 - Banul îţi deschide uşa fără nici o cheie

dar deschisă multă vreme, uşa n-o să steie.

217 - Banul, şi pe cel nerod

om iubit îl face

numai că iubirea lui

grabnic se desface.

218 - Pânză şi nevastă nu-ţi alege seara

c-ai s-ajungi degrabă să te râdă ţara

- ziua ţi le-alege când se vede bine

când prea-n grabă cumperi tu te vinzi pe tine.

219 - A stăpânului uitare

cu un sfert măreşte

- omul când e la strâmtorare

îndoit plăteşte.

220 - Două capete-are băţul,

nu-l ameninţa nici cui

că uşor poate s-ajungă la un capăt mâna lui.

221 - Răul lesne-l face omul

binele-anevoie-l face,

- fapta bună cere-o vară

fapta rea-ntr-un ceas se coace.

222 - Pe lume n-aştepta să vezi om chiar fără vreo vină

- şi-n grâul cel mai bun găseşti o tufă de neghină.

223 - Minciuna-i cu picioare scurte:

se-mpiedică la orice hop,

- pe-un mincinos îl prinzi mai iute

decât pe-un câine orb şi şchiop.

224 - Rufele murdare spală-ţi-le-acasă

altfel cât e lumea nume rău îţi iasă.

225 - Fii cuviincios!

- cel trufaş e şi prost şi urâcios

spicul gol ridică fruntea,

dar cel plin şi-o lasă-n jos.

226 - Bunul simţ să te înveţe

să dai orişicui bineţe

cu respect şi bucurie

- în bineţe nu-i mânie.

227 - Nu te crede, trufaş, fără de greşeală

cine crede astfel foarte-uşor se-nşeală

- când vei fi mai gata pe-altul să-l loveşti

să-ţi aduci aminte că şi tu greşeşti.

228 - Chiar în vârful scării dacă te-ai suit

ba mai mult acolo, nu fi ameţit

- slava lumii trece, Cel ce te-a-nălţat

poate să te cadă, când te-ai îngâmfat.

229 - Câţi te laudă prea tare te vor vinde prea uşor

fii cu grijă, te fereşte şi nu-ţi spune taina lor.

230 - Frumos când vezi c-adună

om slab - o muncă bună

dar trist, să vezi cândva

om tare - muncă rea.

231 - Munca liberă-i lumina ce te-nalţă fericit

lipsa ei într-o viaţă e de neînlocuit.

232 - Omul prefăcut

nu-i cum l-ai crezut

dinafară pâine

dinăuntru câine.

233 - După nume trandafir

după fapte borş cu ştir

dinafară busuioc

dinăuntru jar şi foc.