Doamne-ai milă când nu știu

nici să merg și nici să viu

nici să stau, nici să mă scol

ci-s rămas cu suflet gol

și aștept de nu știu cât

stând în drum nehotărât,

nici cu mâine, nici cu ieri,

nici aci - nici nicăieri.

Spune-mi Doamne hotărât:

- mergi pe-aici

și duci atât!

și îndeamnă-mi inima:

- fă acum

și spune-așa!

ca să simt curat cum vrei

să pornească pașii mei

să știu bine ce s-apuc

și ce cruce-mi pui să duc!

... Că de-aș ști cărarea drept

n-aș sta-n drum să mai aștept

nici o zi și nici un ceas

ci-aș lăsa ce zici să las

și-aș lua ce zici să iau,

- partea mea frumos s-o dau

dragostei ce-i sunt dator

și credinței până mor.

Să fii pentru părinții tăi, atât la greu cât și la bine

aceea ce dorești a-ți fi copiii tăi și pentru tine.

O voință ce lucrează prin iubire e-un izvor

de virtute și izbândă - și acum și-n viitor.

Cel ce moare pentru alții, va trăi pe totdeauna

- când iubirea te-ncunună, veșnică-ți va fi cununa.