
Marta a zis lui Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!
Oriunde se întâmplă o nenorocire, o cădere, o dezbinare, o moarte și o pierzare, este din pricină că de acolo Prezența Domnului fusese înlăturată.
Din cauza asta biruie acolo păcatul, ducând la pierzare sufletele și familiile.
De aceea biruie ispita și cade neprihănirea.
De aceea izbutește mândria, neascultarea sau interesul sau desfrânarea și dezbină lucrări curate, iar părtășia smereniei și curăția pier,
de aceea pier familii frumoase,
se pierd părtășii și iubiri sfinte
și se stinge Duhul
și de aceea seceră moartea și pierzarea mii de vieți și mii de biruințe, în paguba Domnului și în paguba veșnică a sufletelor!
Câtă vreme Domnul este într-o casă, într-o familie, într-o inimă, iar acestea se păstrează curate pentru Domnul, ca Duhul Său Cel Sfânt să odihnească și să lucreze acolo cu plăcere, - atâta vreme acolo domnește bucuria,
îndată ce Fiul lui Dumnezeu este călcat în picioare
și Sângele Legământului sfințitor, este pângărit,
iar Duhul harului este batjocorit,
- cum să nu năvălească atunci înăuntrul acestei case, sau familii, sau inimi, toate duhurile răutății și să nu ajungă apoi starea acelora de șapte ori mai rea ca întâi?
Cum să nu vină nenorocirea, când paza neprihănirii a fost alungată din viața cuiva?
Cum să nu vină căderea, când legătura înfrânării a fost ruptă?
Cum să nu vină dezbinarea când părtășia iubirii ascultătoare a fost lepădată și călcată în picioare?
Cum să nu vină moartea și pierzarea când tot ce le împiedica, a fost luat din drumul lor? (2 Tes. 2, 7-8).
O, dacă Domnul era acolo, unde și atuncea, când s-au luat hotărârile rele
și când s-au întâmplat lucrurile rele atunci acestea n-ar mai fi avut loc, căci Domnul n-ar fi lăsat.
Dacă teama de Dumnezeu, dacă respectul de adevăr, dacă dragostea de frați și dacă groaza de păcat, ar fi fost înaintea ochilor noștri în zilele când s-au îndurerat inimile,
și ne-au zdrobit bucuria,
și ne-au înveninat pacea,
și ne-au nimicit armonia
și ne-au zădărnicit alergările și jertfele,
o, ce ușor și pașnic ar fi fost înlăturate toate aceste nenorociri. Și ce înțelept s-ar fi aflat calea păcii!
Am fi fost lipsiți de o experiență dureroasă, - e adevărat! Dar dragostea statornică nici n-ar mai fi avut nevoie de ea.
Ce bine ar fi dacă cunoștința ne-ar fi venit înaintea experiențelor amare și nu în urma lor...
Dacă din toate acestea am învăța, cel puțin pentru viitor, să urmărim cu toată grija ca Domnul să nu fie alungat prin neascultare,
și prin răstălmăcirea Cuvântului Său,
și prin călcarea poruncilor Lui,
și prin nepăsarea de frați,
și prin îngâmfarea inimii,
sau prin urmărirea câștigului mârșav,
atunci Hristos ne va ajuta să rezolvăm în chip fericit toate problemele noastre. Sau cele dintre noi.
Dacă este, și dacă rămâne undeva Hristos, El Însuși rezolvă totul,
atunci nu mai este nici o problemă, de orice fel ar fi ea, mică sau mare, trupească sau sufletească, a unuia sau a mai multora, - ca să nu o rezolve Domnul în chip fericit.
Dar vai de noi toți, atunci când în locul Domnului, lăsăm să rezolve dezbinarea, ura, străinul și moartea!
Preabunul nostru Mântuitor și Binefăcător,
Te rugăm din tot sufletul să ne ierți că de atâtea ori, din nepriceperea și din orbia noastră cea sufletească, n-am știut alege calea Ta și voia Ta, în rezolvarea problemelor noastre sau ale Tale. Sau n-am voit să le alegem.
Am cunoscut cu toții Cuvântul Tău, dar unii n-am voit să înțelegem gândul Tău.
Am văzut cu toții voia Ta, dar unii n-am cunoscut calea pe care doreai Tu să o împlinim.
Am cunoscut cu toții litera, dar n-am vrut cu toții să ascultăm Duhul.
Am iubit binele, dar l-am căutat fiecare printr-o altă rezolvare.
Astfel am ajuns ca binele multora să fie rău, lupta lor va fi în vânt, roada lor va fi pleava
și buna lor intenție să dea roade amare. Astfel în loc să vedem că răul a fost înlăturat, băgăm de seamă că amărăciunea este mai mare, fiindcă în mulți firea pământească a luat locul Duhului Sfânt.
Doamne Isuse, vino Tu, cu lumina înțelepciunii Tale,
vino Tu cu căldura dragostei și a iertării Tale,
vino Tu cu smerenia pocăinței
și cu îndreptarea ascultării
și cu pacea și dulceața părtășiei curate
- și refă totul, pentru ca inimile noastre unite și orientate sănătos, să Te urmeze și mai cu drag.
Amin.