Eliberare și binefacere
Traian Dorz - Săgețile biruitoare
1 - Falșii eliberatori au întocmit pe niște asupriți cu alții, dar n-au putut nimici asuprirea de peste toți niciodată. Numai Hristos este Unicul Eliberator Adevărat...
În numele milei pentru alții, falșii binefăcători și-au urmărit propriul lor interes. Numai Hristos este Unicul Binefăcător adevărat al tuturor.
2 - În tot lungul istoriei oamenilor, lacrimile nu s-au uscat, ci au trecut numai din ochii unora în ai altora.
Gemetele n-au încetat, ci au izbucnit numai din alte guri.
Silnicia n-a dispărut, ci a trecut numai asupra altor nevinovați,
- fiindcă oamenii în loc să-L aleagă pe Hristos, - și-au ales mereu pe Baraba...
Și barabele așa le știu plăti, celor ce îi aleg.
3 - Toate relele sunt mereu mai înmulțite decât înainte.
Mai amare de cum fuseseră.
Mai nemiloase decât în trecut.
Cu atât mai mult cu cât sunt mai otrăvite de dorința tot mai mare a răzbunătorilor, de lăcomia hrăpăreților și de cruzimea metodelor.
4 - Cine mai are milă când se dezlănțuiește asuprirea în numele libertății omului?
Cine mai are măsura dreptății, în ceasul judecăților în numele eliberării?
Cele mai mari crime s-au făcut totdeauna în numele Justiției.
5 - Cine mai are suflet de frate, față de cel ce trage în jug, când el este sus pe scaunul căruței?...
Care împărat, în afară de Hristos, s-a așezat el însuși în jug și le-a grăit supușilor Săi: acum luați și voi jugul Meu!
Care mântuitor, în afară de Hristos, a mai luat crucea și ducând-o să spună ucenicilor Săi: Cine vrea să Mă urmeze, să-și ia crucea sa și să vină după Mine?
După Mine, - nu Eu după el.
6 - Cel care se mulțumește cu al său, este omul mulțumit.
Dar omul fericit este numai acela care poate să dea și din al său altuia care are mai puțin ca el,
așa cum a făcut Domnul Isus, care venind în lume S-a dat pe Sine pentru noi toți spunând: Jertfa Mea a adus mântuirea voastră, iar jertfa voastră va aduce mântuirea lumii.
Nici un mântuitor din lume n-a mai făcut așa.
Nu, pentru că numai Isus era Cel Adevărat.
7 - Nici un învățător în afară de Hristos, n-a mai aplicat el însuși mai întâi învățătura sa, asupra lui,
dându-și tronul său, dându-și slava sa, dându-și puterea sa, viața sa, jertfa sa pentru supușii săi.
8 - Hristos Domnul avându-le pe toate acestea și jertfindu-le pentru ai Săi, S-a dovedit Singurul Mântuitor Adevărat.
Nici unul în afară de Hristos n-a mai făcut așa.
Și numai El ne-a ajutat și pe noi să putem face astfel - pe cei care putem.
Cine mai are milă, mai mângâie și mai eliberează cu adevărat pe cei asupriți afară de El?
Cine își mai dă viața pentru supușii săi, așa ca Isus? - Când toți ceilalți cer ca alții să-și dea viața pentru ei?
9 - Iubirea e martoră. Adevărul e martor. Conștiința noastră e martoră la fel, că nimeni altul decât Isus Hristos, n-a mai avut o milă desăvârșită de noi toți ca El.
Numai El ne-a învățat și ne-a făcut în stare să ne dăm și noi viața pentru fiii noștri de la El.
10 - Deși nu-L cuprind toate întinderile Universului
și deși e mai mare decât toate și mai pretutindeni ca tot,
- Domnul Dumnezeul și Tatăl nostru, a dorit să locuiască totuși în mijlocul nostru.
În mijlocul caselor noastre. Și-a dorit și El să aibă o Casă a Lui, la care noi totdeauna să mergem cu simțământul că acolo în ea noi ne putem întâlni cu El
- și El totdeauna Se poate întâlni cu noi.
Aceasta este Casa Domnului pentru noi.
11 - Duhul lui Hristos spusese atât de minunate cuvinte despre Casa lui Dumnezeu, și mai înainte de Solomon, prin gura lui Moise și a lui David.
Dar niciodată nu ne-a vorbit atât de limpede, ca prin Însăși gura Sa.
12 - Psalmul 84, este în întregimea lui, un imn de bucurie și de evlavie, de dragoste și de respect sfânt, pentru Casa lui Dumnezeu.
Despre fericirea acelora care locuiesc în curțile Casei lui Dumnezeu și-L laudă pe El.
Ce fericit este cel ce trăiește aceste stări!
13 - În Casa Domnului ești totdeauna înaintea lui Dumnezeu
și mai ales acolo trebuie să ne aducem aminte cu teamă de poruncile Lui ca să le împlinim.
14 - În capitole întregi din Cuvântul Sfânt, Dumnezeu i-a vorbit și i-a arătat slujitorului Său Moise cum să rânduiască totul în Templul Domnului, poruncindu-i în amănunțime, tot ce trebuie făcut.
- Din ce trebuie făcut - și cum trebuie făcut,
- pentru a arăta astfel cât de însemnat este totul acolo.
Și cât de mult ține Domnul ca totul să fie curat și sfânt în Casa Lui.
Atunci cât de vinovați trebuie să fie cei ce disprețuiesc ceea ce Domnul cinstește atât de atent!
15 - După toți profeții sfinți, la venirea Sa, Mântuitorul Însuși a ținut să arate cu orice prilej, cât de sfântă este casa peste care este chemat Numele lui Dumnezeu.
Pentru ca toți urmașii Lui să o cinstească și să o caute.
16 - Cu câtă evlavie și credință, cu câtă smerenie și ascultare, se cere să se apropie și să petreacă în Casa Domnului, oricine are în inima lui temerea de Dumnezeu și dragostea față de El.
Și totuși cât de puțini sunt adevărații închinători - și adevărații slujitori care să fie astfel!
17 - Câte juruințe sfinte s-au făcut și se fac în Casa Domnului
- dar ce puțini își împlinesc aceste juruințe.
Cât de mulți vin acolo să ceară cu lacrimi ceva lui Dumnezeu,
- dar cât de puțini dintre ei mai vin să-I mulțumească cu lacrimi după ce au primit ceea ce ceruseră.
Dar când totuși mai vin, - ce fericiți se întorc ei de acolo apoi!
18 - Nu are a a face că în Casa Domnului mai slujește câteodată și câte un om nevrednic.
Nu are a face că acolo se mai fac uneori și lucruri nevrednice.
Domnul și ai Lui nu se uită la asta.
Cei nevrednici vor fi însă izgoniți,
cele nevrednice vor fi în curând nimicite,
- dar Templul lui Dumnezeu va rămânea pe totdeauna tot Casa Lui. Tot Casa de Rugăciune,
în care El va fi totdeauna prezent, ca să asculte pe toți închinătorii adevărați.
Și să răsplătească pe slujitorii nevrednici.
19 - Dragă suflete, când intri și tu în Casa lui Dumnezeu, apropie-te să asculți cu frica lui Dumnezeu, cu credință și cu dragoste...
Ascultarea ta de acolo va fi trăirea ta afară.
Binecuvântarea primită în Casa Domnului va fi rodirea ta în propria ta casă.
Și puterea primită acolo, - va fi biruința ta după ce ai ieșit.
20 - Nu este nimeni care să aducă ceva pe pământ când se naște din mama sa.
Tot ce a adunat și are pe lumea asta, fiecare om a aflat aici.
Și va lăsa aici.
Fericit și înțelept este acela care își dă bine seama de acest adevăr înainte de a pleca din lume - nu după ce pleacă.
Numai mâinile darnice și binefăcătoare - se întorc pline când trec din lumea asta.
O Dumnezeul Dărniciei, ajută-ne să mergem totdeauna cu mâini pline în fața semenilor noștri lipsiți.
Ca să venim cu ele pline și în fața Ta.
Amin.