Și era o zi de Sabat când făcuse Isus tină, și-i deschisese ochii.
Domnul Isus a făcut binele în fiecare zi pe pământ.
Dumnezeu face binele neîncetat. El lucrează mereu fără încetare, și din El izvorăște mereu orice dar bun...
Însă în zilele de sabat, Domnul a căutat cu deosebire a face binele, celor ce erau în nenorociri deosebite.
Astfel se amintesc în Sfânta Scriptură nenumărate binefaceri ale Domnului, săvârșite îndeosebi în zilele de sabat, în zilele de sărbătoare.
Urmașii Lui au făcut la fel.
și până în zilele de azi, copiii adevărați ai Domnului, umblă și ei făcând binele întotdeauna. Dar în zilele de sărbătoare, mai cu deosebire ei umblă să facă binele în orice fel,
fie ajutând la mântuirea și vindecarea celor bolnavi și nenorociți sufletește, fie a celor bolnavi trupește.
De fapt, zilele de sărbătoare, trebuie să fie folosite numai pentru căutarea bolnavilor și vindecarea lor.
Numai pentru slujba Domnului,
numai pentru cercetarea sufletelor cu Cuvântul vindecător al Domnului Isus.
Și pentru vestirea și ajutorarea Lucrării lui Dumnezeu. Așa făceau primii creștini.
Cine întrebuințează duminica și sărbătorile numai pentru sine și nu pentru Domnul, păcătuiește.
Cine lucrează în sărbători numai pentru trupul său, sau pentru interesele trupești ale casei sale, acela va avea pierdere și nu câștig.
Cine se ocupă de alte treburi decât de cele duhovnicești, acela face rău - și nu bine.
Cine umblă numai după alte câștiguri decât al sufletelor pentru Hristos, - va afla numai pierderi.
Cine își împarte Ziua Domnului, făcându-și mai mult lucrul său decât lucrul lui Dumnezeu, acela se va alege cu o pagubă veșnică.
Cine pierde vremea de sărbătoare în povești și lenevie, va ajunge curând un lăcaș al duhului rău,
iar cine umblă numai după vite, sau numai după pâine, sau după femeie, sau după serviciu, sau după afaceri și distracții, nu și după Hristos, acela nu poate fi niciodată al Lui.
Căci Ziua Domnului este sfântă și trebuie închinată în întregime numai Domnului, făcând în ea toată voia Lui.
Ferice de cine face așa.
Domnul și Dumnezeul nostru,
care dorești totdeauna închinarea și laudele buzelor noastre,
dar ai rânduit o zi deosebită și un loc deosebit pentru aceasta,
Te rugăm fă inimile noastre pline de dorința de a-Ți înălța împreună rugăciunile noastre și darurile dragostei în chip deosebit în zilele și locul rânduit de Tine pentru închinare (Matei 5, 23-24; Luca 24, 35).
Te rugăm fă-ne în stare ca tot ce-Ți aducem Ție să fie bineplăcut și bine primit totdeauna, dar mai ales în zilele de sărbătoare și în locurile de preamărire a Numelui Tău.
Amin.