Eu n-am drept
Traian Dorz - Lumina Iubitului Fiu
Eu n-am drept să nu sufăr dacă-s al Tău trimis,
nu pot decât cu jertfa s-arat un drum deschis
nu pot decât cu lacrimi s-arat un cer senin
la toți acei cu care la Tine-ai vrut să vin...
Viața mea-i legată de-acei din jurul meu
eu nu pot fără dânșii să merg spre Dumnezeu
nici scumpa mântuire eu n-am s-o văd în veac
de nu caut mântuirea și-a lor prin tot ce fac.
Tot dreptul meu în lume-i să sufăr și iubesc
alt drept pe lumea asta, eu n-am drept să doresc
acesta-i dreptul care Ți-au vrut și Tu Isus
- și cum să fie robul ca Domnul său mai sus?
Eu n-am drept să fiu însumi, nici partea mea s-o caut
ci pururi să fiu alții în tot ce mă arat
ca toți cei ce m-ascultă să-și afle-n mine-al lor
adâncă trebuință de-al meu Mântuitor...
Să fiu gândire-n alții și sfat și dor și-ndemn
cu toți din fiecare să plec spre-Același Semn
din toți spre fiecare să scot acel suspin
de sfântă ușurare, - ajunși la Țel Divin...
Și numai când în Ceruri voi fi ajuns cu toți
cei rânduiți să-mi fie părinți și fii și soți
atunci să simt c-am dreptul să odihnesc și eu
că-s mulțumiți de mine și-ai mei și Dumnezeu...