Evanghelia de duminică: și șezând învăța pe noroade din corabie

Pe când Se afla lângă Lacul Ghenazaret și Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu, Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieșiseră din ele să-și spele mrejile. S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: și l-a rugat s-o depărteze puțin de la țărm. Apoi a șezut jos, și învăța pe noroade din corabie. Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: Depărtează-o la adânc, și aruncați-vă mrejile pentru pescuire. Drept răspuns, Simon I-a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit, și n-am prins nimic; dar, la Cuvântul Tău, voi arunca mrejile! După ce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile. Au făcut semn tovarășilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amândouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile. Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus, și I-a zis: Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos. Fiindcă îl apucase spaima, pe el și pe toți cei ce erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o făcuseră.

Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zevedei, tovarășii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni. Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, și au mers după El (Luca 5, 1-11).

Evanghelia de duminică cuprinde multe învățături frumoase și de suflet mântuitoare. Dăm mai jos câteva din ele:

Lângă Cuvântul lui Dumnezeu

Evanghelia de duminică începe așa de frumos cu vorbele: Și a fost când Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu... Ce priveliște frumoasă va fi fost aceea! Parcă-i vedem pe oamenii de atunci cum se îmbulzeau care de care să ajungă mai aproape lângă Cuvântul lui Dumnezeu. Parcă-i vedem cum umblau din sat în sat și din oraș în oraș să poată auzi Cuvântul lui Isus. Și să luăm aminte creștinilor, că învățăturile și cuvintele după care alergau oamenii în vremea lui Isus, se află azi - și sunt și astăzi tot aceleași. Biserica și Evanghelia spune tot aceleași cuvinte și este o carte, Biblia, care cuprinde toate cuvintele și toate învățăturile pe care le-a spus și pe care le-a lăsat Dumnezeu oamenilor. Dar astăzi a slăbit râvna pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Spusul Evangheliei despre vremea când se îmbulzea poporul să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, răsună astăzi ca o poveste de demult și răsună ca o mustrare pentru oamenii de azi care însetează după fel de fel de plăceri, pofte, petreceri, băuturi și alte patimi stricătoare de suflet.

Dragă cititorule! Eu n-am cuvinte să-ți spun ce putere, ce plăcere și ce bucurie simțește și astăzi acela care ascultă sau citește regulat și cu stăruință Cuvântul lui Dumnezeu din Scripturi. Dacă ai fi lângă mine ți-aș vorbi ceasuri întregi despre ce-ți dă ție Cuvântul lui Dumnezeu. Ai simțit tu cândva plăcerea și puterea acestui Cuvânt? Ai simțit tu cândva un dor, o dorință, o lipsă, o sete după Cuvântul lui Dumnezeu? Dacă n-ai simțit lucrul acesta, atunci tu nu mă înțelegi nici pe mine și nu înțelegi nici pe oamenii despre care Evanghelia de duminică spune că se îmbulzeau să asculte Cuvântul lui Dumnezeu.

Cititorule! Semnul cel mai bun că ești un creștin adevărat, acesta este: să simțești o foame a sufletului tău și o sete a sufletului tău care să te plece să afli Cuvântul lui Dumnezeu și să-ți saturi sufletul cu El. Căci, după cum ploaia și zăpada se coboară din ceruri, și nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul și-l fac să rodească și să odrăslească, pentru ca să dea sămânță semănătorului și pâine celui ce mănâncă, tot așa și Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea și va împlini planurile Mele (Isaia 55, 10-11). Cu această putere Se coboară și astăzi Cuvântul lui Dumnezeu peste sufletul care-L dorește și însetează după El.

Rămâi, iubite cititorule, rămâi în toată viața ta lângă Cuvântul lui Dumnezeu, ca pământul sub ploaia și căldura cerului de sus. Apropiați-vă oamenilor, apropiați-vă de Cuvântul lui Dumnezeu și atunci tot felul vostru de viață vi se va schimba, așa cum s-a schimbat la cei 4 pescari pe care i-a aflat Isus pescuind. Căci ce ne spune Evanghelia despre cei 4 pescari? Că L-au întâmpinat pe Isus cu plângerea: Toată noaptea ne-am ostenit în zadar

Au prins însă o mulțime de pești când au aruncat mrejile după Cuvântul lui Dumnezeu. Așa e și viața noastră, când o trăim fără Hristos și fără învățăturile Lui: o viață pierdută și trăită în zadar. Câți oameni ar trebui să suspine zicând: toată viața noastră am trăit-o și am cheltuit-o în plăceri, în pofte și păcate - și pentru Împărăția lui Dumnezeu n-am strâns nimic!... Câți oameni aleargă, freacă, hurducă în toate laturile, dar nimica nu se cunoaște de zarva lor, pentru că s-au depărtat de Cuvântul lui Dumnezeu. Rămâneți în Mine, căci fără de Mine nu puteți face nimic, a zis Isus (Ioan 15, 5).

Și lăsând toate, au mers după Isus

Așa ne spune Evanghelia despre cei 4 pescari, că au lăsat toate și au plecat după Isus. Asta înseamnă că și nouă nu-i destul numai să ne placă Cuvântul lui Dumnezeu, ci trebuie să ne și plece după Isus și poruncile Lui. N-ajunge nimica, iubite cititorule, apropierea ta de Cuvântul lui Dumnezeu, dacă nu lași ca acest Cuvânt să și lucreze în inima ta, adică să te scoată din starea ta cea păcătoasă și să te plece pe urmele lui Hristos.

Iosif Trifa.