Focul cel ceresc și Oastea Domnului
Pr. Iosif Trifa - Focul cel ceresc
Dintr-o scânteie cerească s-a aprins și focul Oastei
Acum paisprezece ani, focul Duhului Sfânt a slobozit o mică scânteie aici, la Sibiu. Se credea că scânteia se va stinge fără să lase foc. Ani de zile am pâlpâit cu numai câțiva ostași lângă mine. Dar focul s-a făcut, pentru că scânteia era de la Dumnezeu. Și pe urmă focul a cuprins toată țara, pentru că el era de la Dumnezeu.
Focul Oastei s-a aprins de la Dumnezeu. El trăiește până va arde cu putere de la Dumnezeu și pentru Dumnezeu. El trăiește până ce Duhul Sfânt va sufla în el și va turna mereu uleiul sfânt peste el și până când vom sufla și noi în el cu rugăciunile noastre, cu dragostea noastră, cu râvna noastră, cu lacrimile noastre.
Oastea Domnului e un foc ceresc, care arde pentru Dumnezeu și pentru aprinderea noastră și a altora.
În paginile ce urmează vom da unele învățături despre Focul cel ceresc în strânsă legătură cu Oastea Domnului și focul Oastei.
Vom stărui îndeosebi a arăta cum se aprinde un foc al Oastei și cum trebuie ținut aprins.