Focul cel Ceresc şi rugăciunea

Prin rugăciune, să coborâm Foc ceresc în viaţa noastră

„Auzi-mă, Doamne, auzi-mă cu foc!” (3 Regi 18, 37)

Despre Ilie prorocul ne spune Biblia că a coborât foc din cer cu ajutorul rugăciunii. Ca să vădească pe preoţii lui Baal, sus, pe muntele Carmel, a făcut un loc de jertfă, a grămădit lemnele, a turnat de trei ori apă peste ele şi apoi s-a rugat fierbinte pentru foc din cer, strigând: „Auzi-mă, Doamne, auzi-mă cu foc!”. Şi focul s-a coborât şi a aprins jertfa.

Rugăciunea - iată darul cel mare, care coboară şi azi Foc ceresc în viaţa oamenilor.

Rugăciunea - iată darul cel mare prin care putem şi noi să coborâm Foc ceresc în viaţa noastră, prin care putem şi noi primi focul cel sfânt al Duhului Sfânt.

Rugăciunea - iată darul cel mare şi sfânt prin care focul Duhului Sfânt se coboară şi azi în viaţa celor ce se roagă cu lacrimi fierbinţi.

Rugăciunea este darul cel mare care ne aprinde şi ne ţine aprinşi. Cine se roagă se aprinde. Cine nu se roagă se răceşte şi se stinge. Doar cu nimic nu putem ţine aşa de mult aprins Focul cel ceresc din noi, decât cu ajutorul şi darul rugăciunii. Un creştin care nu se roagă a pierdut Focul cel ceresc, a pierdut darul şi harul Duhului Sfânt.

Prorocul Ilie a turnat mai întâi apă peste lemne şi apoi s-a rugat pentru Focul cel ceresc.

Fă şi tu aşa, dragă cititorule. Strânge şi tu ca „jertfă de ardere” lemnele patimilor şi păcatelor tale, stropeşte-le apoi din greu cu apa ochilor tăi, cu lacrimile ochilor tăi, şi apoi te roagă fierbinte pentru Focul cel ceresc, strigând cu lacrimi fierbinţi: Auzi-mă, Doamne, auzi-mă şi pe mine cu foc din cer!…

Rugăciune

Ca odinioară Ilie prorocul, îmi grămădesc şi eu, Doamne, păcatele mele şi, stropindu-le cu apa ochilor mei, mă rog fierbinte să se coboare Focul Tău cel arzător şi curăţitor peste ele. Auzi-mă, Doamne, auzi-mă şi pe mine cu foc din cer! Duhule Sfinte, Foc sfânt şi curăţitor al vieţii noastre, viaţa mea s-a umplut de toată necurăţia. Nimic nu mă mai poate curăţi, decât Focul Tău cel ceresc. Coboară-Te, o, Foc ceresc, şi peste viaţa mea şi aprinde şi arde tot ce este de aprins şi de ars în mine. Arde şi florile trufiei şi spinii patimilor rele. Arde tot şi mă curăţă de toată spurcăciunea.

Auzi-mă, Duhule Sfinte, auzi-mă şi pe mine cu Focul Tău cel sfânt din cer!