Frumosul cântar drept
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
1 - Duhul Tău Preaiubitul meu îmi grăieşte şi îmi spune:
- Răutatea inimii îi întunecă, omului care o are, toate însuşirile bune ale fiinţei lui.
2 - Mai întâi judecata minţii,
apoi vederea ochilor,
3 - apoi vorbirea gurii, urzeala mâinilor sale şi umbletul picioarelor...
4 - Când sufletul de om rău este un prost şi un mărginit, - răutatea lui va fi calculată şi întinsă.
5 - Când sufletul unui om rău este un cult şi un puternic - răutatea lui va fi calculată şi întinsă.
6 - În cântărirea urmărilor păcatului, nu este nici o deosebire între răul mic şi răul mare. Între răufăcătorul prost şi răufăcătorul cult.
7 - Fiecare din ei a căutat să facă tot răul pe care îl putea face, la nivelul lui şi cu mijloacele sale.
8 - Astfel va fi şi pedeapsa: fiecare o va simţi cu toată fiinţa sa, la tot nivelul său şi cu toate însuşirile sale.
9 - Cu bunătatea inimii este tot asemenea. Ea îi luminează omului care o are, mai întâi judecata minţii, apoi coboară pe rând în lumina ochilor lui, în cuvintele gurii, în faptele mâinilor, în căile picioarelor sale.
10 - Sunt şi în bunătate gradaţii: - fiecare om bun putând-o împlini în măsura darurilor sale. A virtuţilor pe care le câştigă. Şi al nivelului pe care l-a atins.
11 - Un binefăcător sărac oricât ar vrea, desigur nu poate face binele într-o atât de mare măsură cât un beneficiar bogat.
12 - Dar poate face uneori mai micul lui bine, într-un fel mult mai frumos şi mai iubitor decât a celuilalt.
13 - Felul cum dai, face adesea mai mult decât ceea ce dai.
14 - Doar doi bănuţi a dat din sărăcia ei văduva sărmană - însă în faţa lui Dumnezeu aceşti doi bănuţi preţuiau mai mult decât toţi talerii aruncaţi de ceilalţi.
15 - Nu prin valoarea înscrisă pe ei, ci prin frumuseţea cu care au fost dăruiţi.
Căci bogatul aruncă, săracul dăruieşte.
16 - Există tot atâtea gradaţii între răsplătiri, câte există între fapte şi făptaşi.
De aceea judecata celor ascunse va fi cea mai necruţătoare.
Şi cea mai minunată.
17 - Şi în suferinţă există gradaţii:
Aceiaşi suferinţă, un suflet slab o îndură într-un fel, un suflet tare o îndură în alt fel.
18 - Aceeaşi nedreptate, o inimă nesimţitoare o suportă uşor, o inimă gingaşă o suportă greu.
19 - În aceeaşi încercare, în aceleaşi primejdii, în aceeaşi nenorocire, unul poate fi tăcut pe când altul nu poate fără să se văicărească, să tremure, fără să cadă.
20 - Fiecare îşi îndură încercarea şi îşi duce crucea, potrivit gradului de sensibilitate şi de cunoaştere până la care a putut ajunge el.
21 - Unuia nu-i pasă chiar lovit cu un ciomag.
Pe când pe altul îl doare şi suferă până la deznădejde chiar şi atins cu un cuvânt.
22 - Nu-i la fel răbdarea, pentru toţi, deci nu poate fi la fel nici răsplata răbdării celor care au biruit.
23 - Iubirea nu poate judeca decât părtinitor.
Dreptatea însă nu.