Frumosul cântar drept
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
1 - Duhul Tău Preaiubitul meu îmi grăiește și îmi spune:
- Răutatea inimii îi întunecă, omului care o are, toate însușirile bune ale ființei lui.
2 - Mai întâi judecata minții,
apoi vederea ochilor,
3 - apoi vorbirea gurii, urzeala mâinilor sale și umbletul picioarelor...
4 - Când sufletul de om rău este un prost și un mărginit, - răutatea lui va fi calculată și întinsă.
5 - Când sufletul unui om rău este un cult și un puternic - răutatea lui va fi calculată și întinsă.
6 - În cântărirea urmărilor păcatului, nu este nici o deosebire între răul mic și răul mare. Între răufăcătorul prost și răufăcătorul cult.
7 - Fiecare din ei a căutat să facă tot răul pe care îl putea face, la nivelul lui și cu mijloacele sale.
8 - Astfel va fi și pedeapsa: fiecare o va simți cu toată ființa sa, la tot nivelul său și cu toate însușirile sale.
9 - Cu bunătatea inimii este tot asemenea. Ea îi luminează omului care o are, mai întâi judecata minții, apoi coboară pe rând în lumina ochilor lui, în cuvintele gurii, în faptele mâinilor, în căile picioarelor sale.
10 - Sunt și în bunătate gradații: - fiecare om bun putând-o împlini în măsura darurilor sale. A virtuților pe care le câștigă. Și al nivelului pe care l-a atins.
11 - Un binefăcător sărac oricât ar vrea, desigur nu poate face binele într-o atât de mare măsură cât un beneficiar bogat.
12 - Dar poate face uneori mai micul lui bine, într-un fel mult mai frumos și mai iubitor decât a celuilalt.
13 - Felul cum dai, face adesea mai mult decât ceea ce dai.
14 - Doar doi bănuți a dat din sărăcia ei văduva sărmană - însă în fața lui Dumnezeu acești doi bănuți prețuiau mai mult decât toți talerii aruncați de ceilalți.
15 - Nu prin valoarea înscrisă pe ei, ci prin frumusețea cu care au fost dăruiți.
Căci bogatul aruncă, săracul dăruiește.
16 - Există tot atâtea gradații între răsplătiri, câte există între fapte și făptași.
De aceea judecata celor ascunse va fi cea mai necruțătoare.
Și cea mai minunată.
17 - Și în suferință există gradații:
Aceiași suferință, un suflet slab o îndură într-un fel, un suflet tare o îndură în alt fel.
18 - Aceeași nedreptate, o inimă nesimțitoare o suportă ușor, o inimă gingașă o suportă greu.
19 - În aceeași încercare, în aceleași primejdii, în aceeași nenorocire, unul poate fi tăcut pe când altul nu poate fără să se văicărească, să tremure, fără să cadă.
20 - Fiecare își îndură încercarea și își duce crucea, potrivit gradului de sensibilitate și de cunoaștere până la care a putut ajunge el.
21 - Unuia nu-i pasă chiar lovit cu un ciomag.
Pe când pe altul îl doare și suferă până la deznădejde chiar și atins cu un cuvânt.
22 - Nu-i la fel răbdarea, pentru toți, deci nu poate fi la fel nici răsplata răbdării celor care au biruit.
23 - Iubirea nu poate judeca decât părtinitor.
Dreptatea însă nu.