Hoțul nu vine decât să fure, să junghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug.
Nu primi în inima ta pasiunea unei iubiri nepermise. Hoțul acesta nu vine decât să-ți fure liniștea ta, cinstea ta, banii tăi, odihna și sănătatea ta și pe urmă sufletul tău.
Nu primi în mintea ta învățăturile străine, rătăcite și rele - hoțul acesta nu vine decât să-ți fure bunele tale deprinderi, credința inimii tale, bucuria nevinovăției și prieteniile tale curate, statornicia ta și frații tăi și cu ele sufletul tău.
Nu primi în căminul tău prieteniile și poftele lumești, duhul modei și al străzii, oameni bârfitori și pătimași, desfrânați și ușuratici... căci tâlharii aceștia îți vor prăda și nimici în curând fericirea căsniciei tale, bucuria familiei tale, liniștea casei și viitorul copiilor tăi - iar cu acestea îți vor nimici sufletul tău.
Nu primi în adunarea ta învățători străini care îți aduc un alt isus, care îți aduc sfaturi îndoielnice, evanghelie deosebită, duh necunoscut și adevăr necercetat. Hoții aceștia nu vin decât să vă tulbure sufletele, să vă strice armonia, să vă dezbine frățietatea, să vă nimicească bucuria și unitatea frățească, și cu acestea și sufletele voastre ale tuturor.
Nu primi în viața ta o altă credință, deosebită de cea pe care ai primit-o la nașterea ta din nou. Hoțul acesta vine numai să-ți junghie și să-ți prăpădească credința ta unică, nădejdea ta statornică și dragostea ta cea dintâi.
Aceștia îți vor prăpădi întâi pacea și bucuria ta,
după aceea, credința și statornicia,
apoi dragostea și curăția
- și pe urmă întreg sufletul pe veșnicie.
Ferește-te de toți aceștia totdeauna. Oricât de mieros s-ar apropia de tine, sau de casa ta, sau de adunarea ta, - hoțul nu vine decât să fure, să junghie și să prăpădească. Gândește-te că tot străinul care vine în sufletul tău, în casa și în adunarea ta este, sau poate fi, un hoț...
Privește ce a mai rămas din atâtea adunări și biserici, altădată atât de frumoase și fericite! Ce ruină, ce jale, ce prăpăd!
Cât de criminal este duhul hoț care le-a prădat în halul acesta!
Iată: din zeci sau sute de suflete care în aceste adunări se iubeau altădată cu o dragostea atât de fierbinte și de curată, azi nu mai sunt poate, nici două care să se poată vedea cu bucurie.
Iată: din aceste case și din familii, unde altădată era o atât de adâncă armonie, astăzi au mai rămas niște ruini pline de lacrimi și de otravă.
Iată: din atâtea suflete de aici care altădată erau numai smerenie, prietenie și dragoste, n-a mai rămas azi decât niște cadavre duhovnicești, răspânditoare de dezgust și de moarte.
Cine i-a adus pe toți aceștia și pe toate acestea, în astfel de stări nenorocite? Oare nu aceștia care sunt niște hoți și tâlhari blestemați? Ce sunt oamenii și duhurile și învățăturile care lasă astfel de urme și fac asemenea crime? Nu sunt oare hoți și tâlhari?
Ce plată grea vor putea primi aceștia de la Dumnezeu - și să n-o merite?
Hoțul sufletesc, te fură întâi cu vorba prefăcutei lui neprihăniri.
Apoi te junghie cu îndoiala ta privitoare la Adevăr, la temelia credinței tale, strecurându-ți învățătura lui străină, folosind răstălmăcirea Cuvântului Sfânt.
Și pe urmă te prăpădește cu rătăcirea de la credința ta, făcându-te să-ți calci legământul tău dintâi, să-ți părăsești adunarea și să-ți dezbini familia ta.
Dacă n-ai un coif, care să-ți păzească și să-ți apere capul, adică mintea ta duhovnicească de săgețile învățăturilor lui rătăcite,
dacă nu știi să mânuiești bine în apărarea ta contra lui sabia Cuvântului Sfânt,
și dacă n-ai o platoșă puternică de neprihănire și de statornicie, ca să-ți aperi inima ta de încredințările false cu care vrea el să te străpungă,
- atunci mai bine nici nu sta de vorbă cu hoțul, mai bine ferește-te și depărtează-te de ele (Rom. 16, 17-18).
Căci hoțul este și obraznic și necuviincios, este mincinos și nesimțit, este viclean și agresiv. Iar tu neînarmat vei cădea ușor în vreuna din cursele lui.
După aceea tu vei ajunge o unealtă prin care hoțul se va introduce în familia ta, ca s-o prade. Vei fi ușa prin care el se va strecura în adunarea ta, vei deveni scara prin care vrăjmașul se va sui în cetățuia ta,
cum au devenit mulți, din cei pe care îi cunoșteam cândva niște vase de mare preț în Lucrarea Domnului.
Și dacă păzitorii nu vor veghea, nimeni nu va mai putea împiedica prăpădul făcut de vrăjmași, cu ajutorul uneltelor lor dintre noi.
Iar tot sângele nevinovat al alor tăi, va cădea asupra ta, împreună cu cei vrăjmași, dacă te-ai făcut în vreun fel unealta rătăcirii și a dezbinării fraților tăi și a învățăturii tale (2 Ioan 10).
Doamne și Dumnezeul nostru, plin de putere și de grijă iubitoare asupra alor Tăi,
Te rugăm păzește-ne pe fiecare să nu ajungem, prin neștiința noastră sau prin ușurătate, uși prin care vrăjmașul care pândește să fure și să prăpădească Lucrarea Ta, să poată face aceasta în Frățietatea noastră scumpă.
Iar dacă cineva din noi a ajuns astfel, prin lucrarea păcatului, mândriei sau lăcomiei, ajută-ne să nu fim nici lăsători, nici blânzi cu aceste duhuri,
ci îndată să luăm cele mai hotărâte măsuri împotriva lor, după Cuvântul Tău,
din cauza lipsei noastre de grijă și îndrăzneală.
Amin.