În ceasul sfânt al serii
Traian Dorz - Hristos - Calea vieții noastre
În ceasul sfânt al serii
când stelele răsar
doresc al privegherii
și-al rugăciunii har
răpit primește gândul
al cerurilor mir
când tremură umplându-l
ca pe-un divin potir.
Se lasă fruntea caldă
pe Sfânta Carte lin
și-n lacrimi dulci se scaldă
al dragostei suspin
și toate suie, toate
spre-al inimii sfânt Țel
iubirea doar mă poate
nălța mai sfânt spre El.
Învăluită-n soare
S-ascunde Fața Lui
tot Cerul e-o chemare
și zboru-i larg și sui
un imn slăvit e gândul
iar sufletul potir
și plouă-nfiorându-l
al harurilor șir.
Și noaptea-i cine știe
spre-al zorilor hotar
când fruntea grea re-nvie
înveșmântată-n har.
+
Oricâte îndrumări frumoase
am da celor ce ne-ascultă
pilda ce le-o dăm cu fapta
are roada cea mai multă.