În faţa Bisericii Sfântului Mormânt

Coborâm pe o stradă, cotim puţin la dreapta şi, iată, în faţa noastră avem locul cel mai sfânt şi cel mai scump din această lume: locul unde s-a petrecut Jertfa cea mare şi sfântă a mântuirii noastre prin Sângele Mântuitorului.

În faţa noastră avem o clădire mare şi puternică. Parcă-i o cetate uriaşă. E Biserica Sfântului Mormânt.

Mă voi opri puţin aici ca să dau unele lămuriri despre Biserica Sfântului Mormânt. Am la mine o carte şi o hartă din care am cercetat şi am studiat înainte Biserica Sfântului Mormânt.

Să nu creadă cineva că Biserica Sfântului Mormânt e o biserică aşa ca oricare alta, în care poţi repede intra şi ieşi.

Această biserică se cheamă numai biserică, dar de fapt e o cetate întreagă, cu zeci de încăperi, zidite unele deasupra, altele dedesubt şi altele pe de lături. Îţi trebuie o zi întreagă să le cercetezi pe toate. Pe lângă asta, îţi trebuie să cunoşti şi viaţa Mântuitorului şi Evangheliile, ca să înţelegi felul cum sunt aşezate diferitele locuri şi altare. Pe dinafară şi pe dinăuntru sunt săpate o mulţime de uşi şi încăperi. Abia pe urmă observi că întreaga biserică e clădită într-o stâncă mare, în stânca Golgotei. Zeci de încăperi şi de adâncituri sunt săpate în această stâncă a mântuirii noastre. E ca şi când omul mânat de setea mântuirii s-a afundat în stânca Golgotei, căutând după Izvorul Vieţii.

Pentru o mai bună orientare a cititorilor, înainte de a merge mai departe şi a intra în Biserica Sfântului Mormânt, dăm pe pagina următoare un plan al acestei biserici. În acest plan se vede harta încăperilor şi a locurilor ce se află în biserică.

În chipul dinainte se vede faţada sfintei biserici.