Întâmplările și inima
Traian Dorz - Poruncile Iubirii
1 - Sufletul meu și fiul meu tu binecuvântează-L pe Dumnezeu în toate zilele vieții tale,
și în toate împrejurările și pentru toate întâmplările,
chiar și atunci când va trebui să stai uluit în fața lucrurilor pe care le vei vedea și le vei auzi, -
binecuvântează-L pe Domnul căci El e Drept. Și niciodată nu-ți clinti încredințarea că Dumnezeu este în totul Drept în toate judecățile Sale și în tot ce rânduiește El în viața tuturor oamenilor.
2 - Dacă uneori îți pare totuși că este altfel, aceasta se datorește nepriceperii tale și necunoașterii feluritelor căi pe care le folosește înțelepciunea dreptății lui Dumnezeu
pentru împlinirea hotărârilor Sale drepte față de toți
la vremea fiecăruia.
3 - Ascultă-L pe Domnul și urmează-I cu toată evlavia și temerea poruncilor Sale.
Și apoi nu te mai teme de nimic, fiindcă totul va fi binecuvântat pentru tine, sufletul meu și fiul meu.
4 - Nici o dorință nu va fi mai însemnată pentru sufletul iubitor de Hristos, decât aceea de a ajunge să poată păzi tot mai curat, mai rodnic, mai frumos și mai fericit orânduirile lui Dumnezeu.
5 - Toate rugăciunile iubitorului de Dumnezeu vor cere în primul rând Prezența lui Hristos în toate și în toți.
Acest dar unic, mai mare ca toate darurile Sale, este Hristos.
Și este părtășia cu El.
Și întrepătrunderea cu El, în așa fel cum este mlădița în butucul viei sau ramul în trunchiul pomului.
6 - Ramul trăiește prin tulpină, iar tulpina rodește prin ram.
Nici un fel de piedică nu este acolo unde aceste două vieți se unesc.
Doar pe dinafară dacă apare ceva, dar înăuntru totul este desăvârșit.
Așa este viața celui altoit în Hristos.
7 - În desăvârșita părtășie și altoire în Hristos nu numai că orice dorință firească, i-a ajuns atât de străină omului duhovnicesc că nici nu-și mai aduce aminte de ea,
- dar toată preocuparea sa a devenit râvna fierbinte și dorința dulce, de a ajunge să poată realiza și mai frumos voia lui Dumnezeu.
8 - Singura greutate este uneori numai de a afla care este voia lui Dumnezeu,
și care este cea mai potrivită cale pe care ar avea-o sufletul nostru ca să-și arate ascultarea sa în împlinirea dorințelor și orânduirilor Lui.
Dar după ce a înțeles și a aflat aceasta,
el n-are o mai mare fericire decât să împlinească voia lui Dumnezeu, fără să mai nici gândească la prețul care l-ar putea costa, ascultarea Lui.
9 - O, ce negrăită și strălucită este bucuria pe care ți-o dă trăirea deplină în Hristos - și a Lui în tine!
Nu dori nimic mai mult pe lumea aceasta nici tu sufletul meu și fiul meu iubit - și nici nu te ruga mai mult pentru nimic în lume, decât pentru aceasta.
10 - Oricât de mulți ar fi potrivnicii și tulburătorii, dezbinătorii și călcătorii acestei învățături,
sufletul cel statornic nu se va depărta de ele niciodată.
Nici nu le va înlocui, nici nu le va răstălmăci
ci le va ține întocmai cum le-a primit de la înaintașii săi.
Atât în litera cât și în duhul lor.
Atât cu fapta cât și cu cuvântul.
11 - Pentru statornicia credinței și a ascultării de învățătura cea dreaptă de la început (1 Ioan 2, 24),
- cele două mari primejdii dinafară, pot veni numai prin prigonitori și prin potrivnici.
12 - Prigonitorii vin cu porunci și cu măsuri asupritoare, chinuitoare și nemiloase.
Iar potrivnicii vin cu învățături false, cu duhuri amăgitoare, cu evanghelii deosebite (Gal. 1, 7-9).
13 - Puterea și bucuria ascultării statornice este nespus mai mare decât orice amenințări sau promisiuni.
Iar harul lui Dumnezeu îl va ferici și înrădăcina de nebiruit.
14 - Este adevărat că inima omenească în mod obișnuit este foarte slabă,
că de multe ori cea mai slabă adiere prigonitoare o face să tremure ca frunza plopului (Ieremia 17, 9).
Și cea mai ușoară teamă o înfrânge, o moaie și o întunecă.
Numai Dumnezeu poate fi o întăritură puternică pentru ea.
15 - Dar inima cu adevărat înnoită prin harul lui Dumnezeu, ajunge neclintită și nebiruită de nimic.
Inima curățită prin Cuvântul lui Hristos,
și înălțată prin Duhul Sfânt,
și călită prin focul încercărilor
biruiește totul și nu poate fi biruită de nimic
fiindcă harul lui Dumnezeu o face să nu tremure niciodată.
16 - Inima întărită prin încrederea și siguranța făgăduințelor Dumnezeiești
și luminată de dragostea și de părtășia cu puterile veșnice,
- este altfel decât orice alte inimi omenești.
17 - Pe inimile mici le nimicesc chiar și ispitele mici.
Dar inimile mari nu tremură nici de cele mai aspre vânturi, nici în cele mai amenințătoare furtuni și valuri.
18 - Pe credincioșii slabi, începători și nestatornici, chiar și niște oameni de nimic îi pot face să tremure, îi pot face ușor să fugă și să se lepede.
Dar pe adevăratul credincios, care cu o viguroasă credință se bizuiește pe Dumnezeu, - care după o îndelungată experiență a învățat să cunoască ce pot și cât pot oamenii,
pe acesta nu-l mai poate clinti nimeni și nimic.
Inima lui stă tare încrezătoare în Domnul.
19 - Pe acela care s-a deprins cu orice răbdare și lipsă,
cu orice ocară sau lovituri,
pe acela nu-l clintește nimic
- aceluia nu-i va tremura inima niciodată.
Nici chiar atunci când cei mai de seamă voievozi și mai puternici tirani se vor ridica amenințători împotriva lui Hristos.
20 - Inima cea tare în Hristos nu va mai tremura de vești rele
nu va mai tremura inima nici de legile rele,
nici de zidurile rele,
nici de mâinile cele mai rele fiindcă ea ține și se ține numai de Hristos.
O Dumnezeul nostru fă inima noastră puternică și nebiruită în Tine.
Amin.