Înţelepciune, Maică Sfântă

ce-mi îndrumezi cărarea mea

rămâi de mine mai aproape

când munţii-s nalţi iar noaptea-i grea.

Învaţă-mă că nu-s pe lume

comori mai mari şi mai de preţ

ca calea ce le dă credinţa

smeritei şi-nfrânatei vieţi.

Învaţă-mă că nu-s prieteni

mai buni şi mai aleşi ca cei

ce n-au nici duhul linguşirii

nici pofta laudei în ei.

Învaţă-mă că nu-i cunună

mai scumpă ca un cuget drept

nici tron mai nalt ca umilinţa

nici har ca drumul înţelept.

Învaţă-mă, nu după vorbe

pe cei ce-i văd să-i presimţesc

să-i simt, prin duh, în adâncime

şi prin tăcere, ce gândesc.

Învaţă-mă ca părtăşia

să nu mi-o dau oricui uşor

- să-i cred pe toţi după măsura

răbdării-n încercarea lor.

Învaţă-mă ca Adevărul

să-l recunosc şi să-l pătrund

să-l îndrăgesc şi când mă mustră

să-l apăr şi când nu răspund...

Înţelepciune, Maică Sfântă

învaţă-mă s-aleg de-acum

comorile de aur veşnic

nu cele de-amăgiri şi fum!

Fugi de neascultare şi nesupunere, căci atunci te vei învrednici de slavă în vecii vecilor.

Avva Isaia

Nu este alt mijloc pentru primirea harului ascultării decât ascultarea.

Sf. Ioan Gură de Aur

Pe cărarea-nţelepciunii, fiii mei, umblaţi mereu

căci numai umblând pe dânsa veţi afla pe Dumnezeu.