Isus le-a zis: Eu sunt Pâinea vieții. Cine vine la Mine, nu va flămânzi niciodată; și cine crede în Mine nu va înseta niciodată.
Temelia hranei și vieții este pâinea. Orice fel de hrană este însoțită de pâine și se reazemă pe ea.
Pâinea este o hrană universală. Toate celelalte mâncări se schimbă de la un popor la altul, de la o regiune la alta, de la un gust la altul. Dar pâinea rămâne aceiași pentru toți și peste tot.
Pâinea este o hrană pentru toate vârstele. Celelalte mâncări omul le schimbă sau le lasă. Cu toate celelalte mâncări omul se poate plictisi sau poate să se îmbolnăvească. Dar pâinea este necesară nu numai în orice zi și la oricine, dar și la orice vârstă a vieții omului. Ea îi ține omului viața, și nu-i face rău niciodată.
Pâinea poate chiar și singură să țină viața cuiva. Toate celelalte mâncări au numai un anumit fel de hrană în ele. Dar pâinea cuprinde în ea tot ceea ce trebuiește organismului nostru. Omul și-ar putea ține viața îndeajuns numai și numai cu pâinea goală, pe când cu alt aliment singur nu ar putea-o face.
Nici un fel de mâncare nu te satură cu adevărat, dacă a fost fără pâine.
Cu pâinea nu te urăști niciodată. De prăjituri te saturi, cozonac nu dorești mult timp. Cu cele mai gustoase mâncări te urăști. Dar cu pâinea nu. Zilnic o întrebuințezi, zilnic o cauți, zilnic o dorești.
Gustul pâinii e simplu ca al apei și ca al aerului. Dar în ele este viața și puterea lumii...
O, cu Hristos este tot așa. Dar nespus mai mult decât atât. După cum este nespus mai mult sufletul decât trupul. Viața veșnică decât aceasta. Și lucrurile care nu se văd decât cele care se pot vedea.
Hristos e Unica Pâine care poate da viața,
Miezul și Hrana prin care se țin toate și trăiesc toți
și fără de care totul e gol, e mort, e uscat și e rece.
Și totuși, în timp ce după pâinea trupească aleargă toți oamenii, se luptă, fac revoluții, varsă sânge și sunt în stare să moară sau să omoare, nu-i de mirare oare că după Hristos și după hrana Sa nu se jertfește aproape nimeni?
Eu sunt Pâinea Vieții, a spus Isus...
Când s-a spus Cuvântul acesta a fost un moment tot atât de însemnat ca și atunci când s-a spus: Să fie lumină.
Căci pâinea este lumină. Și lumina este pâine. Amândouă sunt viața.
Numai Dumnezeu poate vorbi așa, pentru că numai El este Viața.
Cine altul a mai grăit vreodată astfel?
Cine a mai putut îndrăzni vreodată pe pământ să spună asemenea cuvânt, afară de Hristos, care este Dumnezeu Însuși,
El Izvorul Vieții care ține viața Universului?
Cine oare s-a mai putut sau se va mai putea ridica în fața omenirii să spună: eu sunt pâinea... și Istoria să nu-l pălmuiască?
Nimeni altcineva decât Hristos-Dumnezeu!
Fiindcă toți oamenii mari ai pământului, oricât de mari au fost, n-a fost unul să nu-și recunoască slăbiciunile și mărginirea sa.
Dintre toți oamenii care au fost într-adevăr mari pe lume, n-a fost nici unul care să nu-și dea până la urmă seama și să nu recunoască public slăbiciunile și nedesăvârșirea sa.
Numai Domnul Isus Hristos a putut spune că El este Pâinea...
Necesar ca pâinea,
bun ca pâinea,
hrănitor ca pâinea,
O, gloate ale tuturor veacurilor, binecuvântați pe Dumnezeu și-I mulțumiți.
- vă este și vă poate fi potolită și îndestulată deplin în Isus Hristos - Mântuitorul lumii.
De-ajuns în toate și pentru toți câți vreau să vină la El.
De-ajuns ca lumina și ca aerul,
ca apa și ca pâinea.
Cine merge numai până la Moise, va flămânzi iarăși și iarăși.
Și cine merge până la Mahomed sau la Budha,
și cine merge până la Kant, la Voltaire sau la Shakespeare,
sau până la Dante, până la Beethoven, până la Napoleon.
Și cine merge până la bani, până la distracții, până la sport.
Și cine merge numai până la sinagogi, la temple, la moschei sau chiar și numai până la biserici și adunări, dar nu până la Isus.
Și cine merge numai până la predici, la conferințe, la concerte, - toți aceștia vor flămânzi iarăși și iarăși.
Numai cine vine până la Hristos, nu va flămânzi niciodată!
O Doamne Isuse Hristoase, Viața trupurilor și ale sufletelor noastre,
Slavă Numelui Tău pentru binefacerile și dărnicia îmbelșugată cu care Tu îndestulezi mereu și ții viața noastră și a lumii întregi.
Te rugăm deschide ochii tuturor oamenilor din toate țările, din toate limbile, din toate continentele și din toate vremurile,
să Te cunoască pe Tine Dumnezeul Adevărat și Viața Veșnică
și să Te ceară cu foame și sete după puterea și bucuria mântuitoare care este în Tine
și de care fiecare din noi avem nevoie pentru viața aceasta și pentru cealaltă.
Amin.
+
Rugăciunea e izvorul înfrânării și blândeții
ea e harul bucuriei și al mulțumirii vieții.