Lăsaţi-mă să plâng
Traian Dorz - Hristos - Jertfa noastră
Lăsaţi-mă să plâng... acuma
aceasta-i tot ce vă implor
vreau numai lacrimi, numai lacrimi
lăsaţi-mi uşurarea lor.
Dacă puteţi să staţi de-o parte
şi să tăceţi, puteţi să staţi,
dar nu-mi grăiţi nimic nici unii
ci plânsul singur mi-l lăsaţi.
Mi-e sufletul prea greu, nu-l poate
nimic despovăra de tot
nici mângâiere, nici speranţă
ci numai lacrimile-l pot.
Durerea care geme-n mine
nu pot s-o ţin nici s-o desprind
nici în tăceri nici în cuvinte
ci numa-n lacrimi şiroind.
Credinţa şi nădejdea-s duse
nimic din ele n-a rămas
iubirea singură-nsoţească-mi
amarul lacrimilor ceas.
Lăsaţi-mă să plâng...
- O, lacrimi,
despovăraţi lăuntrul meu
să plece toţi, să fiţi cu mine
voi, numai voi - şi Dumnezeu!
+
Dacă vrei să fii om vrednic, trebuie să ştii mereu
şi a face
şi-a nu face
tot ce-ţi cere Dumnezeu.
Şi să faci ce El aşteaptă
şi să nu - ce nu vrea El.
Un om vrednic este numai cel ce va umbla astfel!