Lucrarea Duhului Sfânt
Traian Dorz - Eterna Iubire
1 - Lucrarea Sfântului Duh este mărturisirea Domnului Isus.
Lucrarea Aceluia pe care Mântuitorul nostru plin de dragostea și de grija Lui milostivă față de orfanii Săi, când i-a lăsat pe pământ,
- cu cea mai sfântă poruncă: să iubească
- și cu cea mai nevinovată armă: iubirea,
le-a făgăduit că li-L va trimite pe Duhul Sfânt, ca Sprijinitor, ca Ocrotitor și Mângâietor, în această Dumnezeiască luptă și în această zdrobitoare muncă.
Și iată că oriunde este Duhul Sfânt, aceasta va fi și Lucrarea Lui: mărturisirea despre Hristos, împreună cu mărturisitorii trimeși de El.
2 - Da, Lucrarea adevărată a Duhului Sfânt este și va fi mărturisirea despre Jertfa Domnului Hristos și despre puterea Sângelui Său Răscumpărător,
despre Harul Său mântuitor și despre dragostea Lui iertătoare,
despre Cuvântul Lui adevărat și despre dreapta Lui învățătură,
despre unica Lui credință și despre unica Lui poruncă,
despre unicul Său Har câștigat nouă prin Crucea și prin Învierea Sa.
Da, aceasta mărturisește Duhul Sfânt.
Și cine nu mărturisește tot așa, nu-L are.
3 - Primul cuvânt cu care sfântul apostol Petru se adresează mulțimii este acesta:
„...Isus, Cel adeverit de Dumnezeu înaintea voastră...
Isus, Cel dat în mâinile voastre...
Isus, Isus Dumnezeul Cel Înviat...
Isus, - Noi toți suntem martorii Lui.
Isus, Cel înălțat acum Domn și Hristos în Cer
Isus, Isus, - în nimeni altul să știți că nu este mântuire, decât în Acest Isus.
Isus, căci nu mai este sub cer alt nume dat oamenilor în care să fie mântuiți, decât Isus.
Isus... Isus... Isus...”
Isus Singur. Numai El. Totul.
Aceasta este mărturisirea Duhului Sfânt.
Și aceasta a rămas și va rămâne până în veci.
4 - Orice om care se laudă că-L are pe Duhul Sfânt, dar nu-L cunoaște pe Hristos și nu-I mărturisește puternic Jertfa Lui,
nici puterea Învierii și a înnoirii Sale,
nici părtășia la suferințele Lui,
nici asemănarea cu moartea Lui în toată umblarea sa adânc lăuntrică și puternic lucrătoare,
acela este un mincinos.
Acela nu-L are pe Duhul Sfânt.
Acela nu-L cunoaște pe Hristos.
Acela Îl hulește pe Dumnezeu.
5 - Iar dacă în afară, un astfel de suflet, înșelat și înșelător, are totuși manifestări neobișnuite, - acelea nu sunt lucrări ale Duhului Sfânt,
ci sunt manifestările nefericite și îngrozitoare ale altor duhuri, în stăpânirea cărora Dumnezeu îi lasă să cadă, numai pe acei care nu doresc cu smerenie lauda lui Dumnezeu.
Și caută cu ascunsă sau văzută trufie lauda lor înșiși.
6 - Pe acei care nu doresc câștigul lui Hristos, ci își urmăresc numai scopul lor, câștigul firesc - Dumnezeu îi lasă pradă duhurilor false.
În robia aceasta ajung acei care nu păstrează dragostea adevărului, adică ascultarea de învățătura și părtășia cu frații (2 Tes. 2, 10-12).
Dumnezeu să ne ferească de astfel de duhuri. Și să ne dea Duhul Său Sfânt care nu mărturisește nimic altceva,
7 - Datoria trimișilor lui Hristos, a fost, este și va fi pe totdeauna, - să se unească cu mărturisirea Duhului Sfânt, spre vestirea lui Hristos și spre răspândirea Evangheliei Sale.
Tot ce aveau apostolii de făcut era ca să se lase umpluți de Duhul Sfânt, în toată vestirea lor.
Să trăiască în roadele Duhului Sfânt,
și să propovăduiască pe Hristos prin cuvintele, prin puterea și prin Lucrarea Duhului Sfânt.
8 - Când prin ascultarea de Voia lui Dumnezeu, copiii Domnului s-au rugat și au cerut revărsarea și primirea Duhului Sfânt, Duhul care de la Tatăl purcede, iar de la Hristos era trimis, i-a umplut totdeauna de lumină, de căldură și de putere.
Lumină în cunoașterea tainelor lui Hristos
căldură în dragostea din Hristos
și putere în mărturisirea pentru Hristos.
Acestea sunt singurele, dar puternicele dovezi ale Duhului Sfânt.
9 - Iată aceasta este dovada și semnul că cineva este un adevărat om plin de Duhul Sfânt: acela va mărturisi totdeauna pe Hristos, în cele trei feluri: prin lumină, prin căldură și prin putere.
Iar mărturisirea aceluia va fi întotdeauna tot așa cum a fost și cum este a Duhului Sfânt, adică luminos, cald și puternic,
- prin înțelepciune, prin iubire și prin roade.
10 - Abia când le va avea pe acestea, omul va începe să fie un adevărat mărturisitor al lui Hristos,
iar Duhul Sfânt va fi un puternic Însoțitor al său cu mereu alte noi dovezi de putere, de iubire și de înțelepciune.
Prin această mărturisire Hristos va fi vestit cu vrednicie
Duhul Sfânt ascultat și purtat cu roade,
iar Tatăl va fi slăvit și închinat cu cinste.
11 - Duhul Sfânt ne învață și ne cere ca tot ce facem pentru Domnul Isus, să fie făcut la timp, curajos, atent, curat, deplin și limpede.
Nici mai mult, dar nici mai puțin decât ne cere El.
Nici mai devreme, dar nici mai târziu decât trebuie.
Nici mai grăbit, dar nici mai încet decât se cuvine.
Și numai cine face așa este un vas al Duhului Sfânt.
12 - Dacă suntem cu adevărat niște chemați ai Tatălui
și niște trimeși ai Duhului Sfânt, -
atunci vom pune o grijă sfântă în tot ce facem pentru ca prin toate faptele noastre să fie cinstit și vestit în fața lumii Domnul Isus Hristos.
13 - În fiecare clipă prezentă, Domnul Isus ni Se înfățișează prin Duhul Sfânt, ascuns sub fapta bună pe care trebuie să o facem,
sau sub suferința pe care trebuie s-o îndurăm
sau sub mărturisirea pe care trebuie să o împlinim
sau sub semenul pe care trebuie să-l ajutăm
- și numai dacă facem aceasta cu bucurie din toată inima noi suntem cu adevărat purtători de Duhul Sfânt.
14 - Dacă Dumnezeu ți-a pregătit o adunare frățească, sau un prilej de propovăduire, trebuie să spui Cuvântul lui Hristos, cu înflăcărarea Duhului Sfânt, întocmai cum este și scris de El,
fără să mai adaugi ori să scoți după capul sau interesul tău, nimic din El. Ci limpede, deslușit, ca să-L poată înțelege toți.
15 - Dacă Dumnezeu a pregătit o rugăciune ca s-o înalți spre El,
sau o jertfă ca s-o împlinești,
sau o dărnicie ca s-o aduci
sau un bolnav ca să-l îngrijești
sau un soț aspru pe care să-l iubești și să-l asculți
sau o boală pe care s-o suferi
sau o lucrare în care să ostenești
- în toate acestea, în chiar toate trebuie să fii plin de Duhul Sfânt, împlinindu-le întocmai cum le-ar împlini Isus, dacă ar fi în locul tău.
- Aceasta va fi dovada că ai Duhul Sfânt.
16 - Când sfinții scriitori ai Bibliei au fost puși de Duhul Sfânt ca să scrie Cuvintele lui Dumnezeu, ei au pus atâta grijă în tot ce făceau încât n-au uitat și n-au greșit în nici o virgulă și nici un punct al Sfintelor Scripturi.
Tot ce trebuia făcut, ei au făcut întocmai, fără să le scape nimic, fără să schimbe nimic, fără să strice nimic.
Și oricine are pe Duhul Sfânt, - așa va căuta și el să facă.
17 - Respectul evlavios față de tot Cuvântul lui Dumnezeu
și față de toți credincioșii Domnului Isus
și față de toate lucrurile sfinte ale tuturor credincioșilor - este încă o dovadă puternică a oricui are pe Duhul Sfânt. Evlavia este și ea o cerință fără de care un suflet nu poate intra în Împărăția Duhului Sfânt, nici nu poate face parte din Lucrarea Lui.
18 - După coajă știi să prețuiești miezul și după faptele dinafară vezi credința din inima omului.
După învățătura și după roadele cuiva, prețuiești duhul lui și după felul cum spune cineva, prețuiești ce spune el.
19 - Dacă vrem cu adevărat să facem binele, atunci trebuie să-l și facem în felul cel mai frumos, cel mai curat și cel mai iubitor.
Duhul Sfânt ne învață toate lucrurile, dar și cum să lucrăm.
Cine nu face așa, acela nu are pe Duhul Sfânt, fiindcă Duhul este întâi lumină, apoi putere. Adică întâi înțelepciune și apoi faptă.
20 - O Doamne și Dumnezeul nostru Duhule Sfinte, Te rugăm luminează-ne ca să Te cunoaștem pe Tine, dintre multele duhuri false, care se prefac că ești Tu.
Și ajută-ne ca să știm bine deosebi ce este din Tine și ce nu.
Și să știm cunoaște bine pe trimeșii Tăi și lucrările Tale, din cei ai duhurilor înșelătoare care bântuie acum pretutindeni.
Ajută-ne să umblăm totdeauna în sinceritate și în smerenie ca să ne poți călăuzi numai în adevăr și să ne poți păstra numai în dragoste.
Căci în acestea două ești Tu.
Slavă veșnică Ție Marele nostru Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.
Amin.