Lucrul cu targa

Slăvit să fie Domnul!

Într-o adunare ca aceasta, Domnul Iisus vestea Cuvântul, așa cum ni-L descrie Evanghelistul Luca atât de minunat...

Deodată apar patru oameni care aduceau pe o targă un om paralizat de mulți ani... Cei patru l-au adus pe slăbănog cu toată dragostea și cu toată iubirea, dându-și seama de neputința lui. El era în neputință să se apropie de Domnul... Dar ei, cei patru, scrie Cuvântul Domnului, au făcut o spărtură în acoperișul casei și l-au coborât cu frânghii până în fața Domnului Iisus. Și Domnul Iisus, văzând credința celor patru, a celor care l-au adus pe slăbănog, l-a vindecat pe acesta.

Să ne cercetăm o clipă starea noastră în momentul acesta, după ani de umblare pe căile lui Dumnezeu.

Iubiții și scumpii noștri, parcă atâția dintre noi suntem gata oricând să urcăm și să vestim Cuvântul lui Dumnezeu către alții...

Atâția dintre noi suntem gata oricând să dirijăm și să conducem adunarea și Lucrarea...

Dar câți dintre noi cunoaștem lucrarea de a lua targa și a-i duce la Mântuitorul pe cei slăbănogi?... În satele și în orașele noastre, în locurile în care ne-a așezat Dumnezeu, câți dintre noi ducem cu targa pe frații noștri bolnavi? ...Câți dintre noi căutăm cu targa pe frații noștri căzuți?

Lucrarea este plină și drumurile sunt pline de suflete zdrobite de păcat, de vrășmașul mântuirii noastre. Lipsa slujbei cu targa, lipsa jertfirii, care arată împlinirea rugăciunii și a unității, se vede tot mai mult, se simte tot mai mult.

Pentru câți te rogi tu, în locul unde te-a așezat Dumnezeu? Pe câți dintre ei mergi să-i cauți și să-i aduci cu targa la Iisus?

Pentru câți te rogi tu seara, înainte de-a te culca în patul tău? Te rogi tu pentru sufletele din satul tău, din casa ta, pe care le vezi slăbite? Le duci cu targa rugăciunii la Domnul Iisus?

Pentru câți tu, cel care stai aici, care spui că-L iubești pe Dumnezeu, pentru câți te rogi tu? Dar mai ales pe câți îi cauți tu, ca să-i aduci cu targa la Domnul Iisus, ca să-i vindece?

Mulți dintre ai noștri zac răniți... Te rogi tu? Îi aduci cu targa, să le vindece Domnul Iisus rănile?

Lucrarea lui Dumnezeu în care ne-am trezit și noi este o Lucrare binecuvântată. născută în țara noastră și trimisă de Dumnezeu pentru poporul nostru. Dar această Lucrare are nevoie mai mult ca oricând de oameni sănătoși în credință. care să-i ducă pe targa rugăciunii și pe sărmanii slăbănogi care zac de mulți ani. Are nevoie de oameni care să ridice mâini curate, așa ridica Aron și Hur, sprijinindu-l pe Moise.

În satele și în orașele în care nu a fost uitată ora de rugăciune, când inimile tuturor să fie ridicate spre ceruri într-o unitate de sfințenie și smerenie, se vede aceasta pe chipul fiecărui suflet care L-a primit pe Hristos. Acolo este unitate și putere. Dar acolo unde este numai filozofia Cuvântului lui Dumnezeu, răstălmăcirea Cuvântului lui Dumnezeu și numai vorbe goale, acolo e numai dezbinare și păcat.

De aceea vă rog pe toți, în Numele Domnului nostru Iisus Hristos, treziți-vă, copii a lui Dumnezeu!

Până când copiii noștri, până când soții noștri, până când frații noștri, până când consătenii sau cei din orașul nostru... până când nu s-au întors la Domnul, noi să nu stăm liniștiți, pentru că lupta nu s-a sfârșit.

Întrebați-vă de adunarea în care v-a trezit Dumnezeu: este adunarea de suflete născute din nou? Nu-i lipsește nimic? Spre desăvârșirea cui te rogi tu, cel ce stai aici?

Pe câți ai reușit să-i aduci la Domnul Iisus cu targa rugăciunilor? Te-ai rugat ani de zile pentru cineva? Ai verificat, ai căutat tu să afli dacă rugăciunea ta a ajuns la Domnul și cei pentru care te rogi tu încep să se îndrepte și să se lase de păcate?

L-ai pus la încercare pe Dumnezeu, așa cum zice Maleahi: „Puneți-Mă la încercare și veți vedea minunile Mele”.

De aceea suntem noi așa de slabi... De aceea suntem noi așa de reci în zilele acestea, pentru că a slăbit rugăciunea, părtășia și umblarea cu targa după cei bolnavi, după cei căzuți, după cei slăbănogi.

Domnul Iisus îi așteaptă pe bolnavi să vină la El, dar El îi așteaptă și pe „cei patru” care îi poartă pe targă pe sărmanii neputincioși.

Domnul Iisus să ne ajute tuturora, ca, plecând și din locul acesta, să învățăm ceva: să punem mâna pe targă și să-i ducem pe frații noștri din suferințe la Dumnezeu. Să ne ajute Domnul să ne putem ruga mai mult, să pregătim terenul lucrului cu targa.

Bunul Dumnezeu să ne ierte dacă nu ne-am știut purta așa până acuma, dar să ne ajute de acum încolo să ne facem bătături la mâini de purtatul tărgii cu neputincioși, că prea multe bătături am avut la gură, la vorbit, la lenevit...

În minutele care ne-au mai rămas, am dori să ne adresăm și scumpilor noștri miri, pentru că numai Dumnezeu singur mai poate ști dacă vom mai ajunge vreodată să ne mai întâlnim aici pe pământ. Dragi miri, Dumnezeu să vă binecuvânteze viața voastră și să v-o sfințească, ca să trăiți frumos și curat înaintea Domnului și între frații noștri.

Și acum să vă spunem câteva îndemnuri pe care Sfântul Iacov le dădea atunci când era bătrân, iar copiii lui se pregăteau și ei să plece într-o depărtare foarte mare. Știindu-le starea lor, știindu-le felul lor, știindu-i certăreți, le poruncește: „În tot timpul vieții voastre, să nu vă certați pe drum!”.

Și voi, dragii mei, dragi miri, să faceți la fel, pentru că din momentul acesta barca vieții voastre se va depărta de țărmul liniștit... De-acum vor veni valurile, încercările, dar pe voi mai strâns uniți să vă facă, să vă strângeți mai puternic de Crucea lui Hristos. Să vă rugați unul pentru altul.

Frații mei, fără de acestea nu vom realiza nimic. În mijlocul celor cărora vă veți duce și vă veți stabili, să vă alegeți un loc de rugăciune și totdeauna să vă plecați acolo și să-L chemați pe Domnul în ajutorul vostru, căci El va porunci furtunilor, valurilor să tacă și se va face o mare liniște.

Dar o viață de biruință se duce numai cu rugăciune și cu post.

Atunci când David se găsea pe patul morții, l-a chemat pe fiul său Solomon și i-a spus: „Ai grijă, să nu-l lași pe Ioab să-și coboare perii liniștiți în locuința morților. Dar tu să nu-L uiți pe Barzilai, să nu-i uiți pe fiii lui, care, atunci când eram alungat, m-au chemat în casă și m-au adăpostit”.

Tot așa, fraților, și eu vă rog: oriunde veți merge, să nu-i uitați pe frații scumpi care vă iubesc și cu care ați plâns și ați cântat alături. Prețuiți-i, iubiți-i și rugați-vă pentru ei. Căci altfel voi veți fi rupți de frați și barca vieții voastre se va îndrepta în altă parte.

Cu aceasta ne despărțim, cu rugăciunea ca Domnul să ne binecuvânteze și la plecare, ca și la venire. Să vă ajute Domnul și să ne ajute la toți.

Slăvit să fie Domnul!