Lumina şi întunericul
Traian Dorz - Lupta cea Bună
1 - Orice ispită este o întunecime care vine peste lumina noastră.
Ispitele trupeşti ne întunecă lumina omenească şi ne aruncă în căderi care pot fi trecătoare.
Dar ispitele sufleteşti ne întunecă lumina lui Dumnezeu şi ne prăbuşesc în căderi care pot fi veşnice.
2 - Au fost vremi când întunecimile de soare şi de lună nu se puteau prevedea.
Dar a venit şi timpul când ele sunt cunoscute. Acum suntem înştiinţaţi mai dinainte asupra lor.
Tot aşa a fost o vreme când nu cunoşteam înştiinţările lui Dumnezeu asupra cauzelor pierzării sufletului nostru, a luminii lui Hristos din noi.
Atunci nu ştiam să ne ferim de ispite.
Atunci nu puteam să ne păzim de păcat.
Atunci nu puteam să nu cădem în întuneric,
- dar acum avem Cuvântul lui Dumnezeu. Avem acum cunoaşterea lui Hristos. Avem înştiinţările Duhului Sfânt.
Prin ele putem vedea şi prevedea aceste primejdii ca să ne ferim şi să nu cădem în ele.
3 - Lumii acesteia trupeşti nu i s-a dat pe lângă cunoaşterea eclipselor de soare şi de lună, puterea de a ocoli eclipsele acestea.
Dar lumii noastre sufleteşti i s-a dat şi această putere.
Harul lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toţi oamenii, nu numai că ne descoperă ispitele şi păcatul, dar ne şi dă puterea să le biruim. Să ne ştim feri de ele, să ne putem ridica deasupra lor.
Dar aceasta cere neîncetat veghere şi priveghere,
cere să vezi şi să prevezi,
cere să voieşti şi să te nevoieşti...
Adu-ţi aminte de lepădarea lui Petru.
Adu-ţi aminte de nefericirea şi întunericul în care te pot prăbuşi o clipă de neveghere şi pe tine ca pe ei, căci diavolul este acelaşi.
Nu te uita înapoi. Şi nu rămâne înapoi de fraţii tăi şi de Domnul tău.
5 - Isus este în mijlocul veacurilor, în mijlocul istoriei, în mijlocul vieţii tuturor oamenilor.
Hristos Se lasă acum legat. Hristos Se lasă acum judecat. Hristos Se lasă acum în voia fiecărui om.
Hristos stă acum în faţa acuzatorilor Săi. În faţa vrăjmaşilor Săi. Şi în faţa prietenilor Săi - şi le dă tuturor ocazia să-şi arate ce sunt fiecare în ei înşişi.
6 - Toată desfăşurarea procesului lui Hristos a fost cunoscută şi profeţită de El.
Toată purtarea prietenilor sau a vrăjmaşilor Săi, a fost cunoscută şi spusă de mai înainte.
Toată însemnătatea de acum şi din veşnicie a acestor întâmplări este cunoscută şi prezisă.
Aşa că fiecare acuzator, fiecare martor şi fiecare apărător al lui Hristos, îşi alege acum cu toată libertatea sa şi cu toată silinţa sa, tot ceea ce face, sau va face faţă de Hristos,
fiecare îşi alege astfel şi ceea ce îşi va primi de la El, - potrivit cu ceea ce a făcut.
7 - Dumnezeu să vă binecuvânteze pe voi suflete iubite şi iubitoare, statornice şi hotărâte, care cu orice preţ aţi înfruntat toate împotrivirile şi aţi pătruns în sala de judecată, unde este dus Hristos şi ai Lui - îmbărbătându-i!
Voi aţi încurajat şi aţi mângâiat atât de mult sufletele greu încercate ale celor ce sufereau alături de Hristos şi de Tatăl, în unul din cele mai grele ceasuri ale lor...
Ochii voştri înălţaţi în sus, le-au încurajat inima.
Mâinile voastre strânse le-au încălzit fiinţa.
Prezenţa voastră acolo i-a încredinţat că nu sunt şi că nu vor fi niciodată singuri.
8 - Ca să fii un judecător adevărat, trebuie mai presus de toate să fii liber.
Când eşti legat de cineva, sau de ceva, tu nu poţi face dreptate ci părtinire.
Dreptatea îţi leagă ochii ca să nu te uiţi la faţa celor judecaţi. Dar lăcomia îţi leagă mâinile, ca să nu poţi împărţi drept.
9 - Când eşti om slab - să nu te faci judecător.
Cel nedrept se ştie apăra de o sută de ori mai curajos de cel nevinovat.
Minciuna strigă nespus mai tare decât adevărul.
10 - Când stai să judeci, fii tare de la început.
Dacă începi să şovăi se va vedea îndată - şi eşti pierdut.
Pilat, judecătorul lui Isus a fost un om legat. Legat mai dinainte prin lăcomie, prin mită luată, prin cugetul întinat.
În loc să aibă ochii legaţi şi mâinile dezlegate, el a avut ochii dezlegaţi şi mâinile legate.
11 - În loc ca Pilat judecătorul să fie tare şi hotărât, el primeşte să fie unealta nelegiuită a unor ucigaşi şi nelegiuiţi.
Toată judecata lui Pilat va fi o clătinare ca de un om beat care dă dintr-un şanţ în celălalt.
Întreabă pe Isus, dar ascultă pe vrăjmaşii Lui.
Vorbeşte ca un om al legii, dar lucrează ca un om al mitei.
Caută să pară ca un om tare, dar se arată a fi om slăbănog.
Vrea să fie conducător, dar este condus.
12 - Dacă sunt atât de mulţi oameni răi care se folosesc spre rău de metoda de a da în loc de răspuns o întrebare prin care să ocolească a spune ceea ce nu vreau ei să fie spus -
înseamnă că şi cei buni, spre a face binele, este nevoie uneori să înveţe această metodă.
13 - În faţa împărtăşirii cu Trupul şi cu Sângele Mântuitorului nostru Hristos, noi ne legăm faţă de Domnul nostru Isus Hristos cu un legământ mare când spunem: „şi nu voi spune vrăjmaşilor Tăi taina Ta, nici sărutare nu-Ţi voi da ca Iuda”.
Să nu uităm această mare juruinţă nici unul şi niciodată.
14 - Ca să nu spui vrăjmaşilor Domnului taina Lui, cum a făcut Iuda,
şi ca să nu-I dai o sărutare ucigaşă şi vicleană ca vânzătorul Domnului şi al fraţilor,
- uneori în faţa celor care caută să-L prindă pe Isus trebuie să ai înţelepciunea de a găsi să zici altceva în loc de răspuns!
15 - Când mergi cu Isus printre potrivnicii Lui,
când mergi cu fraţii printre potrivnicii lor,
când mergi cu adevărul printre potrivnicii săi,
- să ai grijă totdeauna să ai pregătit ceva, în loc de răspuns, ca să nu spui taina Lui.
Aşa a făcut şi Domnul când a fost întrebat despre ucenicii Săi şi despre învăţătura Sa.
Cel drept nu trebuie să fie mai prost decât cel nedrept.
Ca să poţi face binele, trebuie să ai cel puţin tot atâta minte câtă şiretenie are cel care se slujeşte de mintea lui ca să facă răul.
Altfel, spui ce nu trebuie spus. Şi vinzi ceea ce trebuie să păstrezi nevândut, chiar cu preţul vieţii tale.
16 - O înţelepciune din vechime spune: Nu te teme de lege, teme-te de judecători.
Căci legea totdeauna este dreaptă, dar judecătorii mai totdeauna sunt nedrepţi.
17 - S-au schimbat mereu lupii, s-au schimbat mereu mieii - dar legea lor a rămas mereu neschimbată. Şi obiceiul celor mai mulţi judecători de a azvârli cu mâinile legii pe miei în gurile lupilor pârâtori, vai, - a rămas şi el tot neschimbat.
Când e lup cel ce pârăşte,
şi când e vulpe cel ce judecă,
sentinţa şi soarta mielului „judecat” se cunoaşte uşor mai dinainte.
18 - Este un adevăr învăţat cu multe jertfe şi cu un mare preţ, acela care spune: „micile ucideri se fac fără lege, dar marile ucideri se fac cu legea”...
Micile nelegiuiri se fac în ascuns de lege. Dar marile nelegiuiri se fac în faţa legii şi în numele ei.
Micul ucigaş n-are nevoie să pară cinstit şi drept.
Dar marii ucigaşi care fac crime de dimensiuni numerice, istorice şi geografice, au neapărat nevoie de o lege, - pentru că în felul acesta le pot face cel mai sigur.
19 - Crimele „legale” au fost înfăţişate totdeauna ca fiind neapărat necesare pentru că „Legea Onoarei” sau „Legea Dreptăţii” sau „Legea lui Dumnezeu” le „cere neapărat aceasta” (Ioan 16, 2).
De aceea ei fac întâi legi ucigaşe, scornesc întâi lozinci ucigaşe şi îşi pregătesc întâi uneltele ucigaşe, apoi săvârşesc uciderile în masă.
Toată înfricoşătoarea istorie a mieilor lui Dumnezeu şi a turmei omenirii este o dovadă a acestei eterne şi de neiertat vinovăţii a lupilor care i-au judecat.
20 - Dragul meu, dacă tu ai o lege - orice lege ai avea, - să ştii că ţie multe nu-ţi sunt îngăduite...
Nu-ţi este îngăduit să omori pe nimeni, în nici un fel şi pentru nimic.
Nu-ţi este îngăduit să omori fericirea nimănui pentru a salva fericirea ta.
Nu-ţi este îngăduit să omori căsnicia nimănui, spre a-ţi căuta poftele tale.
Nu-ţi este îngăduit să omori nevinovăţia nimănui, cinstea nimănui, curăţia nimănui, credinţa nimănui - spre a avea tu vreun folos, vreo bucurie sau vreo răzbunare din uciderea acestora.
Dumnezeul nostru fereşte-ne şi de uciderile acestea şi de ucigaşii aceştia.
Amin.