Lumina tinereții curate: Hristos

Educația este în primul rând Lumină.

Sufletul omenesc, ca tot ceea ce este viu, însetează după lumină și caută lumina. Setea după cunoaștere este pusă de la începutul vieții în sufletul omenesc, de aceea el dorește mereu să vadă și să știe ce este înaintea lui, în urma lui, lângă el.

Fiecare întrebăm pe cel care credem că știe mai mult ca noi despre ceea ce noi încă nu știm, dar dorim să aflăm. Desigur că suntem și putem fi de multe ori înșelați, întrebând pe cine nu știe. Sau pe cine știe rău.

De aceea este atât de însemnat lucru ca să cunoaștem pe acela care cunoaște mai bine adevărul. Pe acela care pe lângă cunoaștere are și cea mai mare dragoste și milă față de noi, față de oricine care nu cunoaște și care dorește să afle.

Nimeni pe lume nu este mai necesar pentru oameni decât cel care cunoaște și spune adevărul cu dragoste de ei (Ioan 19, 35). Acesta a fost, este și va fi în primul rând Hristos. Apoi acei care văd prin lumina Lui.

Și cum fericirea stă în primul rând în lumină, adică în curăție, în inteligență, în conștiință, în Adevăr, - Hristos ne arată și ne duce pe cea mai scurtă, mai directă și mai fericită cale, pentru a le avea pe acestea. Abia prin ele apoi noi ajungem la adevărata fericire a inimii, a credinței, a dragostei, a Duhului. Fiindcă trebuie mai întâi să auzim apoi vom crede (Rom. 10, 17).

Mai întâi vine învățătura, apoi credința.

Mai întâi Cuvântul, apoi Duhul.

Mai întâi îndrumarea, apoi fapta.

Că una este mai întâi asta nu înseamnă că a doua vine mult în urmă. Ci amândouă sunt întâi. Numai forma sub care noi putem arăta acest lucru este neîndestulătoare, dar nu avem alta. Dumnezeu însă le-a binecuvântat pe amândouă și ele sunt cele două jumătăți ale aceluiași sfânt întreg.

Care este deci mai însemnată, auzirea sau credința? - fiecare este la fel de însemnată, fiindcă Hristos este amândouă. Și Cuvântul și Duhul.

Ce este în Lumină, în primul rând: căldura sau strălucirea? Nu știm: - amândouă! Căci din chiar clipa țâșnirii luminii ea este amândouă: și strălucirea și căldura.

Hristos este la fel: și înțelepciunea și puterea. El nu ne arată numai niște cărări frumoase ci are și puterea să ne ducă pe ele. El nu zice: iată calea, mergeți pe ea! Ci zice: iată, veniți după Mine, Eu sunt cu voi ca să vă port, să vă ajut, să vă înalț (Isaia 41, 10; Matei 28, 20).

Ați văzut pe la răspântiile drumurilor sau prin munți, stâlpi care arată drumuri spre diferite locuri și înălțimi? Acești stâlpi arată numai, dar nu duc spre ele. Arată numai drumuri pe care ei nu merg niciodată și pe care n-au puterea să poarte pe nimeni. Îndeamnă spre înălțimi pe care ei n-au urcat niciodată și pe care nu pot ajuta pe nimeni să urce. Așa sunt mulți educatori: vorbesc despre virtuți pe care ei nu le au. Și învață despre stări pe care ei nu le-au trăit, și nu le știu deloc.

Dar Hristos nu este așa. El, Singurul, ne arată, apoi ne ia și ne înalță cu Sine, spre ceea ce ne poruncește să devenim. El Însuși Se face pentru noi un car ceresc și strălucit, ca pentru Ilie la înălțarea lui spre cer. Noi trebuie numai să ne suim și să rămânem în El. Toată lucrarea slăvită a mergerii și înălțării noastre apoi, o face în întregime Hristos.

Cel ce l-a suit pe Ilie la cer nu era altul decât Hristos. Fiindcă nimeni nu s-a suit la cer în afară de El (Ioan 3, 13). Carul văzut de Elisei era numai forma dinafară sub care Se arăta Hristos pentru ochii uimiți ai lui Elisei (2 Împ. 2, 11).

Dar carul era Hristos, după cum Stânca din care Moise scotea apă pentru poporul însetat era Hristos (Exod 17, 6; 1 Cor. 10, 4).

După cum norul care a călăuzit și umbrea poporul pribegind prin pustiu ziua, sau focul care i-a călăuzit și îi încălzea noaptea, era tot Hristos (Exod 13, 21-22).

După cum Cel care vorbise cu Avraam, cu Moise, cu toți prorocii, fusese tot Hristos (1 Petru 1, 10-12).

Căci pe Tatăl și Dumnezeul Veșnic nimeni nu L-a văzut; este cu neputință vreunui om să-L vadă (1 Timotei 6, 16). Ci numai Singurul Său Fiu de o Ființă cu Tatăl, Singurul nostru Domn Iisus Hristos ni L-a făcut cunoscut (Ioan 1, 18).

Hristos este Singurul Educator Desăvârșit. Și învățătura Lui este singura cale spre fericirea fiecărui om, a fiecărui popor și a fiecărei generații. Hristos este Lumina și Rezolvarea fericită a fiecărei probleme, de orice fel și de orice mărime.

Nu există nici un întuneric din care El să nu scoată.

Nici o trebuință pe care El să nu o împlinească.

Nici o primejdie din care El nu scapă.

Numai să fie primită îndrumarea Lui și urmată.

Rugăciune

Slavă veșnică Ție Iisuse Doamne, Ție care ai fost Începutul oricărei zidiri și Sfârșitul oricărui lucru, slavă Ție!

Te rugăm îndură-Te de fiecare suflet care are nevoie de Lumina Ta și izbăvește-l din orice întuneric. Îndură-Te mai ales de tineretul care are mai multă nevoie de Tine decât are de carte și de pâine. Îndreaptă pe copiii noștri, pe băieții și fetele poporului nostru și ai tuturor popoarelor spre Tine, Părintele, Educatorul și Duhovnicul Cel mai adevărat decât toți, ca să primească Lumina Ta. Și fă-i s-o urmeze spre a afla nu numai drumul spre fericirea Ta, ci fericirea însăși.

Iar nouă tuturor ajută-ne să nu le arătăm numai drumul Tău ci să-i și atragem prin pilda noastră, după noi, pe ei.

Ca să ajungem cu toții la mântuirea Ta.

Amin.