Foto Traian Dorz

Mă veți căuta... și veți muri în păcatele voastre...

Traian Dorz - Hristos - Luminătorul nostru

Isus le-a mai spus: Eu Mă duc, și Mă veți căuta, și veți muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.
După ce s-a făcut noapte, în zadar mai căutați soarele.
După ce a trecut primăvara, zadarnic mai cauți ghiocei.
După ce s-au dus rândunelele, zadarnic mai cauți sub streașină,
și după ce s-a închis la pâine, zadarnic mai mergi să ți se dea.
Există o vreme, când trebuie să cauți dacă mai vrei, să găsești. Dacă mergi în vremea asta, afli. Dacă lași să treacă vremea nepăsător, - poți să tot plângi...
Pentru că toți știți că fiecare lucru își are vremea sa, știți și că cine îl caută când se poate găsi îl găsește cu ușurință și se bucură de el. Și că îl dobândește și dacă îl păstrează, îl are pe totdeauna.
Mântuitorul spunea odată: Căutați și veți găsi (Matei 7, 7). Adică să căutați până veți găsi,
și să căutați până când se poate găsi (Isaia 55, 6),
căci atunci veți găsi odihnă sufletelor voastre (Matei 11, 28).
Dar, am mai spus-o mereu, și aflarea lui Hristos își are vremea ei.
Cine nu înțelege vremea aceasta, acela ajunge să se trezească prea târziu (Matei 25, 10).
Atunci Îl va mai căuta, dar nu-L va mai găsi.
Va bate, dar nu i se va mai deschide (Luca 13, 25).
Va striga, dar nu i se va mai răspunde (Prov. 1, 28).
Și va muri în păcatele lui, fiindcă n-a vrut să audă când Hristos a bătut la ușa sa,
la ușa inimii lui (Apoc. 3, 20).
Și n-a vrut să răspundă când l-a chemat El, după cum spune cântarea:
Deschide cât se poate... de ce voiești să pieri
îndepărtat de Domnul în veșnice dureri
deschide-I cât așteaptă, căci dacă tot amâi
se poate pe vecie în noapte să rămâi...
O, Isuse Doamne, Mântuitorul nostru Iubit și plin de îndurare,
până în vecie îți vom fi recunoscători pentru mila și îndelunga Ta răbdare cu care ne-ai chemat și ne-ai așteptat, până când Te-am primit în inimile noastre.
De aceea cum ai avut milă de noi, îndură-Te și de toți semenii noștri, care încă nu știu sărmanii ce slăvită fericire este primirea Ta și ce veșnică osândă este depărtarea de Tine,
fă-i să se grăbească să-Ți deschidă inima lor.
Fă să nu treacă zadarnic vremea mântuirii pentru nimeni.
Căci dacă nu vor veni să primească darul mântuirii acum când li se îmbie,
toate lacrimile veșnice nu le vor mai folosi la nimic.
Căci dacă Tu pleci de la cineva, la acela nu mai vine decât moartea și diavolul.
Nu pleca Doamne Isuse de la nimeni, ca să nu vină iadul la nimeni.
Amin.
Articol 60 din 143
Folosește săgețile ← → pentru navigare