Mai poţi să crezi?
Traian Dorz - Lupta cea Bună
Mai poţi să crezi Isuse când spun că Te iubesc
după durerea cruntă cu care Te-am străpuns?
mai am s-ajung vreodată să pot să-mi ispăşesc
şi plânsul pocăinţei să simt că mi-e de-ajuns?
Vei mai privi vreodată cu drag Tu-n ochii mei
cum mă priveai nainte cu-ncredere şi dor,
sau totdeauna ochii Ţi-i vei întoarce grei
să nu mă mai zdrobească văzând durerea lor?
Mai poţi să-mi mergi Isuse alăturea pe-un drum
cum îmi mergeai odată voios şi fericit,
sau tot mai trist vei merge şi mai străin de-acum
lăsându-mă cu piatra de care m-am lipit?
... O Dragoste Divină ce-amar Te-am întristat
şi ce adânc mă doare tot sufletul pustiu
mai este vreo nădejde să pot mai fi iertat
sau voi muri în plânsul prea greu şi prea târziu?
O, crede-mă Isuse când spun că Te iubesc
chiar dacă spun aceasta cu ochii în pământ
că nu-i mai grea povară ca vina ce-o simţesc
că am putut o clipă să-mi calc ce-aveam mai sfânt.