Mâinile și Golgota
Traian Dorz - Răsplata Ascultării
1 - Printr-o fierbinte râvnă și o neîntreruptă osteneală noi vom lucra frumos pentru aducerea sufletelor până la Hristos.
Nu numai până la biserică,
sau până la adunare,
sau până la Biblie,
sau până la rugăciunea lui Hristos,
- ci chiar până la El Însuși. Numai aducerea până la El este cu adevărat fericită.
2 - Printr-o mărturie lăuntrică noi aducem o dovadă fericită pe care o simt în toată ființa noastră acei care Îl caută și-L doresc cu Duhul Sfânt.
Sufletul credincios care are dovezile roadelor Duhului Sfânt în afara și înăuntrul său, acela cu adevărat este un slujitor al lui Dumnezeu,
un supus care nu va spune niciodată că are alt împărat decât pe Dumnezeu,
pe Hristosul său.
3 - Mâinile oamenilor sunt atât de frumoase când sunt nevinovate, când sunt fragede, când sunt curate.
Dar devin atât de urâte când se murdăresc, când se urâțesc, când se spurcă.
Ce frumoase sunt mâinile copilului unite pentru închinare și împreunate pentru rugăciune!
Iar ce urâte devin multe dintre aceste mâini, când ajung mari, când ajung să fure, să lovească, să ucidă...
4 - Ce frumoase sunt mâinile care aduc flori pentru Crucea Domnului Isus, sau pentru bucuria alor Lui
și mâinile care îmbrățișează cu dragoste și strâng cu căldură
și mâinile care ajută în ascuns celor lipsiți,
mâinile care ridică sarcinile de pe umerii celor slabi
și mâinile care sunt înfrumusețate de Dumnezeu.
- Dar ce monstruoase devin multe din aceste mâini, când ele se umplu cu lepra păcatului.
5 - Ce urâte devin mâinile oamenilor, când sunt închircite de lăcomie și încleștate de pradă.
Când sunt strânse de zgârcenie și ridicate pumni, în semn de amenințare.
Când sunt crispate de ură și mânjite de sânge,
sau îngălbenite de tutun și slăbănogite de beție
sau pătate de vânzări și ticăloșite de desfrâuri,
o, mâinile acestea urâțite de Satana, ce frumoase erau cândva.
6 - Cuvântul lui Dumnezeu se găsește și în mâinile tale.
Mijloacele de mântuire pentru tine și pentru alții se găsesc uneori
- într-o anumită măsură -
și în mâinile tale.
Atunci tu poți lucra mult pentru mântuirea altora
și pentru Împărăția lui Dumnezeu.
7 - Despre Golgota nu se poate scrie și citi decât în genunchi.
Nu se poate vorbi și nu se poate asculta, decât cu glasul scăldat în lacrimi,
cu inima scăldată în flăcări,
și cu toată ființa scăldată în adorație...
Și nici n-ar trebui să se poată altfel, decât așa.
8 - O, Golgota loc unic, care ne grăiești mai nemărginit și mai cutremurător decât Sionul,
Golgota, munte mai înalt decât Moria și altar mai sfânt ca Sfânta Sfintelor,
- pe tine am primit nu zece porunci, ci numai una singură, dar înmiit mai cutremurătoare.
Porunca iubirii și a Jertfei.
9 - Lumina ta Golgota nu era cea a fulgerelor înspăimântătoare ca pe Sinai
ci lumina negrăită a sărutului lui Dumnezeu, îmbrățișându-Și pe cel mai pierdut și pe cel mai dorit dintre fiii Lui, - OMUL.
Jertfa ta, nu era jertfa de jos în sus, a unui singur fiu al iubirii pentru dovedirea unei singure credințe și pecetluirea unui singur legământ ca pe Moria,
- ci era negrăită Jertfa de Sus în jos, mai mare decât a tuturor fiilor iubirii,
a tuturor credințelor și a tuturor legămintelor ei.
10 - O, Golgota singurul loc ceresc pe acest pământ, unde Dumnezeu coborându-Se a rămas între noi toți, al nostru, al tuturor.
O, Golgota pe tine Îl putem vedea toți oamenii pe Dumnezeul nostru. Toți nu numai unul ca pe Sinai,
nici numai doi ca pe Moria,
nici numai trei ca pe Tabor
nici numai uneori ca în Sfânta Sfintelor.
- Ci putem veni oricare, oricâți și oricând.
11 - O, Golgota câte suflete s-au târât spre tine, presărând cu sânge, cu lacrimi și cu sudoare, fiecare urmă a lui Dumnezeu care te-a urcat întâi,
lăsându-ne și nouă calea ta sfântă, ca o scară de aur cu capătul celălalt în cer.
12 - O, Golgota, Nume cutremurător și cuvânt unic. Cu o rezonanță mai înaltă decât toate vuietele furtunilor, decât toate mugetele valurilor, decât toate puterile tunetelor,
- Tu ești mai presus decât toate acestea,
- până pe vârful tău nu ajung nici unele din ele.
13 - Pe vârful tău Golgota, este numai întunericul supremei lumini și al supremei dureri.
Plânsul supremei fericiri și al supremei pocăințe.
Sărutul supremei iubiri a cerului pentru pământ.
Și a pământului pentru cer.
14 - O, Golgota nume de lumină, cuvânt de foc, cântare de sânge și lacrimi, - Tu ești starea negrăită și strălucită,
îmbrățișarea lui Dumnezeu,
reîntoarcerea noastră Acasă...
Poarta Cerului,
acoperirea goliciunilor noastre,
Muntele Transfigurării, mai minunat decât Taborul...
15 - O, Golgota, înalță-mi credința până la pacea nemaitulburată și nemaisfârșită a siguranței tale,
- din care să pot privi la toate vuietele și la toate fiarele ca la niște nimicuri depășite demult
și biruite pe totdeauna.
16 - O, Golgota, însuflețește-mi inspirația mea, să pot găsi pentru Taina și descoperirea Ta, acordurile de raze și de lacrimi,
- după care iubirea mea s-ar scufunda tot mai adânc
și s-ar înălța tot mai sus.
O, Golgota, stare în care L-am îmbrățișat pe Dumnezeu și din care aș vrea să mă îmbrățișeze El.
Înălțime pe care am primit mântuirea toată și de pe care aș vrea să mă primească ea în totul.
Dar unde L-am aflat pe Hristos, și unde aș vrea să mă afle El.
17 - O, Golgota, lumină în care s-a deschis înaintea mea cerul, și în care aș vrea să se închidă el în urma mea.
Golgota, o Golgota, recunoștința mea și adorația mea,
- slava mea și dragostea mea,
- lacrimile mele și sângele meu,
- moartea mea și viața mea,
- fă să te privească pe tine veșnic și veșnic.
18 - La Căpățâna a fost răstignit Hristos și încăpățânarea L-a răstignit.
Căpățâna omului încăpățânat Îl răstignește mereu pe Domnul și azi.
Când omul n-are în căpățâna lui înțelepciunea păcii, atunci nebunia încăpățânării sale îl face răstignitor al mântuirii sale și a altora.
19 - Când oamenii primesc și ascultă îndemnurile venite dintr-o căpățână ucigașă, încăpățânarea lor duce totdeauna la ucideri.
O, cu câtă grijă trebuie să cercetăm bine căpățâna și pe cei încăpățânați,
ca să biruim orice încăpățânare, căci altfel ne va birui ea pe noi.
Vai pe cât de mulți dintre cei ce au pornit smeriți, i-a biruit și i-a pierdut o încăpățânare trufașă!
20 - Împreună cu Isus mereu mai sunt răstigniți și alții.
Nu poți lua măsuri aspre împotriva lui Isus, ca aceste măsuri să nu atingă și pe alții împreună cu El.
Oricine leagă și condamnă și răstignește pe Hristos, va lega, condamna, și va răstigni împreună cu El încă mulți de ai Lui.
Dumnezeule al Îndurării, ai milă de ai Tăi - și oprește la timp mâna ucigașă și chinuitoare pornite împotriva alor Tăi.
Amin.