Nicodim, care la început se dusese la Isus, noaptea, a venit și el, și a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe.
Sufletele care n-au venit la Isus când Lucrarea Lui era vie și puternică și liberă - iată vin la El când pare că a încetat orice putere și orice minune din Lucrarea lui Isus.
Oameni care multă vreme se ținuseră departe, purtându-se ca niște străini indiferenți - dintr-o dată vin și împlinesc lucruri pentru care parcă au fost anume pregătiți de mult de Dumnezeu.
Ei fac astfel fapte pe care cei care fuseseră mai dinainte cu Isus nu le pot face. Ori nu le știu. Ori n-au cum să le facă.
Iosif intervine la Pilat. Are și curajul să-i ceară un lucru important. Are și autoritatea să-l obțină.
Nicodim are și posibilitatea să procure o atât de mare cantitate de miresme. Are și dărnicia s-o facă. Și puterea s-o ducă. Și are și smerenia să meargă, să alerge și să care poate singur această greutate scumpă, - din dragoste față de Isus.
Aceasta este încă o dovadă că, la vremea de nevoie, Dumnezeu știe să izbăvească pe neprihănitul Lui prin mijloace pe cât de neașteptate, pe atât de frumoase.
Când Neprihănitul Său este în neputință, Dumnezeu va îngriji să-I trimită un ajutor care să fie în stare să-L salveze.
Când Dreptul Său ajunge în stări și în locuri în care nu-L mai poate ajuta nici Mama Dulce nici ucenicul iubit, nici prietenii binevoitori, nici îndatorații recunoscători - atunci Dumnezeu Însuși îngrijește să-i trimită oameni care pot intra la Pilat, mâini care au de unde să-i ajute cu tot ce este nevoie, binevoitori înțelepți și puternici și bogați, care pot împlini ceea ce este nevoie pentru El.
Încă odată: să ne bizuim pe dragostea și purtarea de grijă, scumpă și apropiată, a Celui ce nici nu dormitează nici nu slăbește în purtarea Lui de grijă față de cel preaiubit al Lui (Psalm 127, 2). Să ne încredem puternic și deplin, să ne rezemăm total și de neclintit, pe puterea și izbăvirea la timp a lui Dumnezeu. Nu uitați asta nici voi, copiii și urmașii noștri.
Noi nu suntem aruncați să rămânem și să ardem pe totdeauna în cuptorul de foc. Nu suntem părăsiți să pierim și să fim mâncați de fiare în groapa cu lei. Nici nu suntem trimiși în cernerea Satanei, sau în încercările ispitei, sau chiar în valea umbrei morții - fără însoțirea îndeaproape și grija necontenită a lui Dumnezeu, Tatăl nostru Cel Bun.
Ci tocmai acolo și tocmai atunci să credem că atenția Ocrotitorului nostru este mai puternic veghetoare ca oricând asupra noastră (Isaia 41, 9-10). Spre a ne izbăvi.
Nicodim a venit și el, când a văzut pe Iosif îndrăznind.
Când cineva este în stare să facă un act de curaj pentru Isus, acela să fie încredințat că nu va rămâne numai el singur niciodată. Dumnezeu va avea de grijă să-i mai trimită îndată și alți însoțitori și ajutoare.
O, binecuvântat și curajos părinte Iosif, tu ai fost cel dintâi care din mijlocul nostru ai îndrăznit să iei apărarea lui Isus Cel Răstignit, în țara și în Biserica noastră.
Tu ai avut curajul și dragostea să lupți cu Pilatul lumesc și să înfrunți împotrivirea superstițioasă și învechită ca să aperi Cauza lui Hristos și să fii înainte mergătorul celor care pregătesc învierea lui Isus, în poporul nostru și în credința noastră.
Binecuvântat să fie Numele Cel Sfânt al lui Dumnezeu care nu te-a lăsat singur, scump părinte Iosif, și nu te-a lăsat să descurajezi niciodată.
Ci a îndemnat mereu pe câte un nou Nicodim, care a primit și el nașterea din nou - și care s-a alăturat lângă tine pentru Isus Cel Răstignit, pentru cauza și ostășia Lui.
Astfel mulțimea celor care au venit la Isus Cel Răstignit lângă tine s-a făcut o Oaste mare care vor ridica cu cinste Trupul lui Hristos. Care vor ajuta Biserica Sa, care vor sprijini mădularele Sale, care vor îndepărta neputința și ocara acestui Trup Sfânt și vor îngriji să fie pregătită pentru Strălucita Înviere.
Oricâți Nicodimi am venit în urma ta, totuși tu, neuitat părinte Iosif, ai fost cel dintâi dintre noi toți.
De aceea, numele tău va fi cinstit pentru totdeauna, rămânând nemuritor în Cartea Vieții. Și în Cartea luminoaselor și neuitatelor noastre amintiri recunoscătoare. Lângă Isus Cel Răstignit și în slujba Lui.
De aceea, ne vom ruga mereu ca, ori de câte ori va mai fi nevoie de un nou om de curaj pentru Cauza Ta, să-l ridici Doamne, și să-l ajuți să izbutească în ceea ce îi poruncești să facă.
Te rugăm să ai grijă să nu rămână singur. Ci să-l îmbărbătezi prin noi și noi adeziuni și însoțitori, frați și surori, tineri și bătrâni, care, fiecare să-și aducă partea sa fericită la tot ce este nevoie, ca Lucrarea Sfântă a Ta, Isus Cel Răstignit, să propășească (Isaia 53, 10). În Biserica Ta și în țara noastră.
Nemuritoare și nemărginită slavă Ție, Isuse Doamne, căci ai dovedit totdeauna atât de mare și de puternică grijă față de rămășițele Tale, față de neputincioșii Tăi.
Tu ne-ai răscumpărat din robia vrăjmașului Tău și a ucigașului nostru.
Și tot Tu vei purta grijă de noi în toate necazurile și pătimirile noastre, până vom ajunge la Marea Înviere care vine în curând.
Ajută-ne să ne bizuim în totul și totdeauna pe ajutorul și pe grija Ta sfântă.
Amin.