Atunci Pilat le-a zis: Luaţi-L voi, şi judecaţi-L după legea voastră. Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni, i-au zis iudeii.
O înţelepciune din vechime spune: Nu te teme de lege, ci teme-te de judecători.
Căci legea mai totdeauna este dreaptă, dar judecătorii mai totdeauna sunt nedrepţi.
Pilat se dovedeşte în tot ce face a fi un judecător nedrept.
El stă să judece după legea care îi poruncea în primul rând lui, celui ce judeca, să fie nu un ucigaş al dreptăţii ci un apărător al ei.
Dreptatea după care era pus el să judece avea temelia aceasta: decât să se osândească un nevinovat mai bine să scape zece vinovaţi.
Atâta conştiinţă pusese chiar şi legiuitorul păgân în grija de a se face o dreptate cât mai omenească.
Aşa era legea romană, după care trebuia să judece Pilat.
Atâta grijă trebuia să aibă, de fiecare dată, acela care era pus să judece şi să hotărască în numele legii.
- Dar iată cum judecă Pilat.
El este gata să dea pe Miel în ghearele lupilor, să-L judece ei, lupii, după legea lor.
Iar legea lupilor era ştiută de mii de ani.
S-au schimbat mereu lupii, s-au schimbat mereu mieii - dar legea aceasta a rămas mereu neschimbată. Şi obiceiul celor mai mulţi judecători de a azvârli cu mâinile legii pe miel în gurile lupilor pârâtori, vai, - a rămas şi el tot neschimbat!
Când e lup cel ce pârăşte,
şi când e vulpe cel ce judecă,
sentinţa şi soarta mielului judecat se cunoaşte uşor mai dinainte.
Pilat Îl dă pe Isus fără nici o grijă şi fără nici o ruşine în voia celor ce căutau cu tot dinadinsul să-L omoare.
Pilat le dă voie în felul acesta să-L omoare chiar fără a-L mai judeca după lege.
Nepăsarea faţă de lege şi dispreţul faţă de Nevinovăţia lui Isus, l-au făcut pe Pilat un ucigaş la fel cu cei ce au poruncit şi au executat această ucidere.
Dar oare noi nu lucrăm tot cu atâta vinovată nepăsare adeseori, faţă de cel nevinovat?
Nu suntem noi oare de atâtea ori gata a-i osândi fără judecată pe cei pârâţi în faţa noastră de vreo gură mare?
Nu ne unim oare şi noi adesea cu cei care osândesc un adevăr sau un suflet pe care noi nici nu l-am cercetat?
Acum nelegiuiţii vorbesc despre lege.
Cei care nu urmăreau decât împlinirea legii lor, vorbesc despre împlinirea Legii lui Dumnezeu.
Fiindcă este un adevăr învăţat cu multe jertfe şi cu un mare preţ, acela care spune: micile ucideri se fac fără lege, dar marile ucideri se fac cu ea.
Micile nelegiuiri se fac în ascuns de lege. Dar marile fărădelegi se fac în faţa legii şi în numele ei.
Micul ucigaş n-are nevoie să pară cinstit şi drept.
Dar marii ucigaşi care fac crime de dimensiuni numerice, istorice şi geografice, au neapărat nevoie de o lege.
De aceea crimele de acest fel au fost înfăţişate totdeauna ca fiind neapărat necesare pentru că legea Onoarei sau legea Dreptăţii sau legea lui Dumnezeu le cere neapărat aceasta (Ioan 16, 2).
De aceea ei fac întâi legi ucigaşe, scornesc întâi lozinci ucigaşe şi îşi pregătesc întâi uneltele ucigaşe, apoi săvârşesc uciderile în masă.
Toată înfricoşătoarea istorie a mieilor lui Dumnezeu, este o dovadă a acestei eterne şi de neiertat vinovăţii.
Dragul meu, dacă tu ai o lege - orice lege ai avea, - să ştii că ţie mult nu-ţi este îngăduit...
Nu-ţi este îngăduit să omori pe nimeni, în nici un fel şi pentru nimic.
Nu-ţi este îngăduit să omori căsnicia nimănui, spre a-ţi căuta poftele tale.
Nu-ţi este îngăduit să omori nevinovăţia nimănui, cinstea nimănui, curăţia nimănui, credinţa nimănui, - spre a avea tu vreun folos, vreo bucurie sau vreo răzbunare din uciderea acestora.
Nu-ţi este îngăduit să-ţi plăteşti veselia ta cu preţul plânsului nimănui.
Nici pâinea ta cu sudoarea altuia.
Nici lenea ta cu munca altuia.
Nici libertatea ta cu gemetele altuia.
Nici viaţa ta cu moartea altuia.
Dacă ai o lege, orice fel de lege ai avea, - afară de legea lupilor, de legea junglei, de legea diavolului, - trebuie să te temi de orice fărădelege.
Căci fiecare sentinţă nedreaptă îl osândeşte în primul rând pe acela care a dat-o.
Şi fiecare nedreptate se va răzbuna mai cumplit odată asupra aceluia care o face altuia.
Dar acestea cu cât vin mai târziu, cu atât sunt mai cumplite şi mai de neînlăturat.
Mărire îndelung răbdării Tale Doamne Isuse, mărire Ţie.
Cât de minunată este Doamne legea Ta.
Cât de sfinte sunt Doamne toate legile Tale, legea dragostei şi poruncile ei.
Ce lumină şi viaţă aduc şi întreţin legile pe care le-ai aşezat şi le faci Tu,
- dar cât întuneric şi moarte au adus multe din legile oamenilor!
Legile Tale osândesc răul şi răsplătesc binele,
dar ale oamenilor adeseori dimpotrivă.
Orânduirile Tale apără nevinovăţia şi răsplătesc blândeţea, - ale lumii adeseori dimpotrivă.
O Doamne, Te rugăm fă să trăiască legea Ta care înalţă viaţa şi nimiceşte pe totdeauna legile care osândesc nevinovăţia.
Amin.