Nu-i cântare care
Traian Dorz - Hristos - Învățătorul nostru
Nu-i cântare care
sufere şi cheamă,
nu e duioşia
inimii de mamă
e cu mult mai mult ca imnul
inimii de mamă.
Nu-i simţirea care
inima-nfioară
nu e numai cântec,
rai sau primăvară
e cu mult mai mult ca orice
rai şi primăvară.
Nu e numai harul
sau numai iubirea,
numai starea-n care
cântă fericirea
e mai mult ca stare-n care
cântă fericirea.
Glasul Lui e soare,
flăcări şi sfinţire,
pacea-n suferinţă
taină şi rodire
tot ce-i har şi miez şi flăcări
taină şi rodire.
Când întâia dată
m-a chemat pe nume
părăsit-am totul
să-L urmez prin lume
de-atunci cânt şi plâng şi sufăr
şi-L urmez prin lume.
Glasul Tău Isuse
Îl doresc a-rândul,
veacurile fi-vor
scurte ascultându-L
veacuri veşnice părea-vor
scurte ascultându-L.