Aprozii au răspuns: Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta.
O, voi toţi cei care Îl urâţi pe Hristos, de ce nu veniţi o dată măcar, să-L auziţi cu urechile voastre pe El vorbind?
De ce nu vreţi oare, înainte de a căuta să-L prindeţi, să-L ascultaţi şi voi măcar o dată?
V-aţi încredinţa atunci şi voi, că niciodată n-a mai vorbit cineva astfel.
Din aceasta veţi vedea apoi că El nu-I numai om, fiindcă nici un numai om, nu poate vorbi astfel.
O, voi toţi cei care doriţi şi însetaţi după ceea ce este desăvârşit de frumos, veniţi şi ascultaţi armonia cuvintelor Dumnezeieşti şi priviţi strălucirea lor!
Străluminaţi de puterea lor nemaicunoscută, veţi trăi simţământul unei fericiri nemaigustate spunând şi voi ca aprozii: ah, niciodată n-a vorbit vreun om, ca Omul Acesta!
Şi veţi vedea astfel că Hristos n-a fost numai om, pentru că nici un numai om, nu poate vorbi astfel.
Voi toţi care suferiţi amar şi plângeţi,
toţi cei care flămânziţi după iubire şi după prietenie,
cei care vă uscaţi în singurătate, în uitare şi în tăcere,
cei pe care nu vă satisface nici gloria, nici arta, nici cărţile,
cei care tânjiţi după mai frumos, după mai curat, după mai bun,
cei care aţi ajuns într-o astfel de stare încât nimic să nu vă mai poată mulţumi (căci există şi astfel de stări),
- veniţi să-L ascultaţi pe Hristos...
Glasul Lui este cu totul altfel, decât toate celelalte pe care voi le-aţi auzit până acum,
- nimeni n-a mai putut vorbi pe lume aşa ca El!
Voi care aţi ascultat predici, pastorale, mesaje, cuvântări,
voi care aţi ascultat extaziaţi glasul Filozofiei, Muzicii şi Poeziei,
voi care aţi ascultat vocea îngerilor, a stelelor şi a oamenilor,
- veniţi să-L ascultaţi acum pe Hristos.
Şi spuneţi apoi dacă aţi mai auzit vreodată ceva asemenea cuvintelor Lui!
Voi care aţi ascultat glasul dulce al copiilor voştri fericiţi,
voi care v-aţi îmbătat simţurile şi mintea de chemările plăcute ale prietenilor voştri doriţi şi neuitaţi,
voi care v-aţi înfiorat de fericire ascultând şoaptele dorite şi negrăit de dulci ale fiinţei pe care o iubiţi mai mult decât orice pe lume,
în stările voastre cele mai fericite,
- veniţi să-L ascultaţi după toate acestea pe Hristos, vorbindu-vă în taină şi apropiere, inimilor voastre.
Veţi suspina şi voi ascultându-L, ca mireasa din Cântarea Cântărilor: ah, înnebuneam când îmi vorbea (Cânt. Cânt. 5, 6).
Căci niciodată pe pământul acesta, un alt glas decât Glasul Lui, n-a mai putut grăi astfel.
Aşa este Glasul lui Dumnezeu.
Şi-au jertfit din dragoste pentru Hristos dorinţele lor, iubirea lor şi viaţa lor,
fiind fericiţi că în schimbul marii Lui iubiri pentru ei, pot să-I jertfească şi ei ceva.
Glasul Lui fiind pentru ei mult mai plăcut decât toate farmecele lumii acesteia, au socotit totul ca un gunoi, faţă de preţul nespus de mare al părtăşiei cu Isus (Filip. 3, 8).
Hristos i-a rupt de toate celelalte lucruri de pe pământ şi le-a luat inima pe veci cu El.
Ce frumos scrie despre Domnul Isus, Biblia, Cuvântul Său:
“Cerul gurii Lui este numai dulceaţă şi toată Fiinţa Lui este plină de farmec.
Aşa este Iubitul meu, aşa este Scumpul meu,
Facă harul lui Dumnezeu să vă apropiaţi şi voi, toţi cei care nu v-aţi apropiat încă de Hristos
şi să aveţi şi voi fericirea să-L ascultaţi
şi să-L cunoaşteţi, să-L iubiţi şi să-L urmaţi.
Cred din toată inima mea că aceasta este unica fericire.
Cred din toată inima mea că nu mai există o alta, asemenea ei.
Preaiubitul Dulce al sufletului nostru, Isuse Mântuitorul vieţii noastre,
cu ochii plini de strălucirea şi lacrimile iubirii Tale,
în mută fericire, Te slăvim cu toată fiinţa cuprinsă de flăcări.
Nimic nu iubim mai mult,
nimic nu dorim şi nu avem mai mult decât pe Tine.
Iubim pe toţi oamenii fiindcă Te ascultăm pe Tine,
suferim toate prigoanele fiindcă Te iubim pe Tine,
ne putem lepăda de orice de pe pământ, fiindcă Te avem pe Tine, pe Tine şi dreptatea Ta, prin care nu mai dorim nimic altceva mai presus.
Te rugăm ţine-ne mereu în această fericire şi dulce părtăşie cu Tine,
căci nimic nu este asemenea ei,
ca asemenea Ţie.
Amin.