Nu-i loc mai sfânt

Nu-i loc mai sfânt decât acela

unde-I Hristos şi-unde-s ai Săi

acolo-I Duhul Sfânt putere,

acolo-i dragostea văpăi

Cuvântul Sfânt acolo-I Soare,

Credinţa-i umblet fericit

iar părtăşia sfinţitoare

e-avutul cel mai strălucit.

Nu-s stări mai sfinte ca acelea

de pe Taborul luminos

când e Hristos în toţi ce cântă

şi toţi ce cântă-s în Hristos

când de Hristos e plin Cuvântul

şi-n rugăciune-i plin de El

atunci şi-afară şi-năuntru

Hristos străluce-n orice fel.

Nu-i ceas mai sfânt decât acela

în care-s fraţii adunaţi

şi inimi lângă inimi una

în duh se roagă-ngenuncheaţi

când rugăciunea lor se-nalţă

scăldată-n lacrimi prin Hristos

îngerii-s fraţi, iar fraţii-s îngeri

pământu-i sus iar ceru-i jos.

Nu-i har mai sfânt decât acela

să fii cu Domnul şi cu-ai Săi

în rugăciune şi-n cântare

şi-n lacrimi lângă fraţii tăi

oriunde-s ei fă tot şi du-te,

oricâţi sunt ei fă tot şi stai

oricum sunt ei fă tot şi-i caută

că unde-s ei e-un colţ din rai!

Fericită-i părtăşia celor binecuvântaţi

dragostea Dumnezeiască i-a făcut surori şi fraţi

când Acelaşi Duh îi umple şi-n acelaşi gând trăiesc

tot ce se petrece-acolo, e la fel cu ce-i ceresc...